Ultima versiune a declaratiei pregatite pentru Summitul de la Riga al Parteneriatului Estic de luna viitoare contine prea putine vesti bune pentru Republica Moldova, Ucraina si Georgia, care aspira sa adere la UE, si subliniaza ambitiile tot mai reduse ale Uniunii fata de vecinii sai de la est, scrie Mediafax citand RFE/RL.
Potrivit postului Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), care scrie pe site ca a vazut documentul, textul a fost dezbatut timp de o luna la Bruxelles, de catre diplomati din statele membre UE, iar versiunea initiala, intocmita de catre Serviciul European pentru Actiune Extena (SEAE), a fost modificata.
Documentul, care urmeaza sa fie adoptat de catre sefii de guverne la Summitul de la Riga, prevazut in perioada 21-22 mai, a fost trimis celor sase state membre ale Parteneriatului – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova si Ucraina – spre informare si este de asteptat sa provoace frustrari la Chisinau, Kiev si Tbilisi.
Cele trei tari, care au semnat recent acorduri de asociere cu UE, sperau ca Summitul de la Riga sa le recunoasca in mod clar aspiratiile ca intr-o zi sa adere la blocul european. Insa exista putine indicii, la acest moment, ca acest lucru se va intampla, potrivit RFE/RL.
In text se arata doar ca, „in cadrul Politicii Europene de Vecinatate si Parteneriatului Estic, participantii reafirma dreptul suveran al fiecaru partener de a alege liber nivelul ambitiilor si scopurilor la care aspira in legatura cu Uniunea Europeana. Revine UE si (membrilor sai) suverani sa decida cum vor sa procedeze in relatiile lor”.
Surse din cadrul UE au declarat pentru RFE/RL ca ideea declaratiei de la Riga este sa nu fie nici mai mult, dar nici mai putin ambitioasa ca declaratia de la Summitul Parteneriatului de la Vilnius, in 2013.
Limbajul agreat in capitala Lituaniei cu privire la calea catre aderarea la UE era, insa, mult mai clar.
„Participantii la Summitul de la Vilnius isi reafirma recunoasterea aspiratiilor europene si optiunii europe ale unor parteneri si angajamentul lor de a construi o democratie profunda si durabila. In acest context, ei iau nota de angajamentul acelor parteneri de a urma aceste obiective. Participantii reafirma rolul special al Parteneriatului in sustinerea celor care doresc relatii mai apropiate cu UE”, se arata in declaratia din 2013.
Versiunea actuala reprezinta o lovitura considerabila, considera RFE/RL, pentru Polonia si Lituania, care doresc sa aduca cele trei tari mai aproape de blocul european. De asemenea, diplomati care sustin cauza Ucrainei s-au lamentat din cauza esecului lor de a include in actuala versiune un rand, agreat de catre ministrii UE de Externe anul trecut, si anume ca Acordul de Asociere cu Ucraina semnat la 21 martie 2014 „nu constituie scopul final al cooperarii UE-Ucraina”.
sursa: hotnews.ro