Studiu: Republica Moldova, cea mai vulnerabilă țară din Europa Centrală și de Est în fața propagandei străine

Republica Moldova este țara cea mai expusă din Europa Centrală și de Est la propaganda rusă, și respectiv cea mai vulnerabilă, după cum reiese din rezultatele studiului „Rezistența față de dezinformare în Europa Centrală și de Est”.

Cercetarea atestă faptul că majoritatea televiziunilor de top sunt cele care retransmit programe rusești, iar o bună parte din presa on-line favorizează Kremlinul. În același timp, există câteva categorii importante de populație predispuse spre a fi manipulate, constată autorii studiului. Aceștia mai menționează că măsurile luate în ultimul timp de autorități nu sunt suficiente, ba mai mult, sunt susceptibile de a favoriza anumite grupuri politice.

Studiul „Rezistența față de dezinformare în Europa Centrală și de Est” a analizat în ce măsură cele 14 state monitorizate sunt vulnerabile în fața propagandei ruse evaluând situația după trei indicatori: gradul de expunere a populației la dezinformare și propagandă, acțiunile de contracarare din partea statului și vulnerabilitatea în fața unui potențial război digital.

Republica Moldova a obținut cel mai slab scor la primii doi indicatori și a fost depășită doar de Belarus la al treilea indicator, ceea ce demonstrează un nivel mic al rezistenței la propagandă. Printre alte state din aceeași categorie mai fac parte Belarus și Letonia, în timp ce Lituania și România sunt cele mai bine asigurate din acest punct de vedere.

Studiul constată că în Republica Moldova sunt trei grupuri mari susceptibile de a fi manipulate prin intermediul mass-mediei mai mult decât restul populației: este vorba de minoritățile etnice, vorbitoare de limba rusă, care reprezintă aproape 20% din populație; unii enoriași activi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova, care se supune Bisericii Ortodoxe Ruse și care pot fi influențați de biserică; și bătrânii, care reprezintă peste 700.000 și al căror nivel de educație media este mai scăzut decât al celorlalte categorii de populație.

„Aceste grupuri au un acces limitat la presa de alternativă pentru a verifica informația și au încredere în canale mediatice care pot fi utilizate pentru manipulare”, menționează autorii studiului.

Cercetătorii fac trimitere și la un șir de rapoarte internaționale care constată că Republica Moldova are o presă parțial liberă. Totodată, se referă și la studii de cercetare a pieței care arată că 2/3 din cele mai cotate posturi de televiziune retransmit programe din Federația Rusă, iar patru din primele cinci posturi nu respectă legislația privind volumul minim de 70% de programe în limba română. În același timp, patru din cele mai urmărite zece portaluri de știri promovează politici pro-Kremlin.

„Profilul de reziliență al mass-mediei din Moldova reprezintă un peisaj fragmentat și inegal. Partidul de guvernământ a declarat în repetate rânduri că acordă prioritate luptei împotriva propagandei, dar aceste declarații mai trebuie realizate în politici clare”, concluzionează autorii studiului, care menționează că anumite decizii anterioare, precum și lipsa de voință politică pentru implementarea Codului Audiovizualului au dus la o piață dominată de mass-media rusă.

Mai mult, autorii constată că situația creată îi favorizează pe anumiți actori politici, iar modificările recente împotriva propagandei pot duce la limitarea libertății presei: „Structura acționariatului în mass-media sugerează că această situație favorizează actori politici care ar putea controla câteva din cele mai populare canale de televiziune. În același timp, implementarea celor mai active măsuri de combatere a propagandei străine îi poate oferi regulatorului pârghii pentru a limita libertatea presei”.

„Inițiativa de interzicere a emisiunilor din țări care nu au semnat Convenția Europeană a Televiziunii Transfrontaliere reprezintă o abordare „rapidă” și nu va avea efecte pozitive pe termen lung. Rețelele media pot alege să se înregistreze în țările semnatare sau să adapteze conținutul cu ajutorul radiodifuzorilor naționali”, consideră autorii.

Aceștia le recomandă autorităților modificarea Legii presei astfel încât să reflecte realitățile erei digitale, dar și să dezvolte un sistem de înregistrare a agențiilor de știri și ziare. De asemenea, se recomandă să fie asigurată aplicarea normelor existente în Codul Audiovizualului și să se revizuiască Strategia Securității Naționale astfel încât să țină cont de mediul actual de securitate.

Comunității media i se recomandă să reactiveze Comitetul de Etică pentru a analiza rezultatele monitorizării presei, iar Consiliul de Presă să promoveze semnarea Codului deontologic. De asemenea, inițiativele de educație media ar trebui să includă minoritățile etnice și bătrânii, în calitate de comunități mai vulnerabile în fața manipulării mediatice.

Studiul a fost elaborat în urma cercetărilor efectuate în perioada mai 2017 – mai 2018 de către Consiliul pentru Politică Externă „Ukrainian Prism” și Centrul de cercetări Statele Eurasiatice în Tranziție (EAST Center), în colaborare cu alte centre de cercetări din Europa Centrală și de Est, în cadrul proiectului „Evaluarea vulnerabilității și a rezistenței față de războiul de dezinformare din partea Rusiei: prezentare generală și evaluare calitativă a infrastructurii critice”.

sursa: media-azi.md