Studiu: cine este mai bine pregătit psihologic pentru pandemie

Împătimiții filmelor de groază și cei care dețin o curiozitate ”morbidă” sunt mai rezilienți psihologic în timpul pandemiei COVID-19, față  de cei care nu iubesc istorii inventate cu subiecte ”strașnice”. La această concluzie a ajuns un grup de cercetători americani și danezi, în cadrul unui studiu publicat în revista Personality and Individual Differences.

Ipoteza a fost verificată pe 310 voluntari care au fost chestionați în baza unei anchete din 13 puncte. A fost supusă cercetării corelarea dintre pasiunea din trecut și prezent față de subiecte ”horror” cu pregătirea și reziliența psihologică în timpul pandemiei

”Am descoperit că fanii filmelor de groază au prezentat o reziliență mai mare în timpul pandemiei, iar fanii genurilor de ”supraviețuire” ( invazii extraterestre, filme apocaliptice și despre zombi) au prezentat o reziliență mai mare, dar și o pregătire mai mare față de situație”, scriu autorii.

Curiozitatea morbidă, a fost legată cu rezistența pozitivă și interesul față de filmele despre pandemie în timpul pandemiei.
NOTĂ. Curiozitatatea morbidă (”nesănătoasă”, patologică), este acel tip de curiozitate care poate fi privită drept axată pe obiecte ale morții, violenței, sau oricăror alte evenimente, care pot provoca daune fizice, sau emoționale. Include necesitatea înțelegerii sau conștientizării subiectelor legate de daune, violență sau moarte.

Toate acestea corespund cu ideea că cunoașterea operelor de ficțiune cu subiecte de groază ”permite oamenilor să practice strategii efective de depășire a greutăților care pot fi utile în situații reale”, subliniază savanții. Mai mult aceste efecte erau considerabile, chiar luîndu-se în calcul vârsta, sexul, venitul și factorii generali ai personalității a persoanelor supuse testării. ”Aceasta fortifică credința mea că, consumul de povestiri, filme și poate chiar de jocuri video, nu e doar o petrecere a timpului și o modalitate de a imagina realități modelate, care ne ajută să fim gata de provocările din viitor”, rezumă conducătorul studiului, John A. Johnson, profesor de psihologie din cadrul Universității Pensilvania