Un studiu independent pe marginea proiectului de lege privind liberalizarea capitalului și stimularea fiscală sugerează ideea că beneficiarii unei eventuale noi amnistii fiscale ar putea fi aceleași persoane care au profitat de o lege similară în anul 2007.
Concluzia se conține într-un studiu al experților IDIS Viitorul Veaceslav Berbeca și Ion Tăbârță, cu titlul ”Amnistia fiscală din 2007 și liberalizarea capitalului & stimularea fiscală din 2016: două acte din aceiași piesă”.
Cei doi economiști au analizat legea adoptată de Parlament la 27 aprilie 2007, care a creat condiții pentru legalizarea capitalurilor, amnistia fiscală și reformarea sistemului de impozitare a persoanelor juridice. Proiectul a fost prezentat drept o inițiativă a președintelui de atunci Vladimir Voronin, care cu această ocazie a ținut un discurs în plenul Parlamentului, vorbind despre „caracterul revoluționar” al inițiativei în următorii termeni: „Un pas hotărâtor spre împăcarea definitivă a statului cu businessul”.
Amnistierea fiscala de atunci a însemnat anularea unor restanțe de circa 4,3 miliarde de lei – 2,16 miliarde lei plăți de bază și 2,18 miliarde lei din suma majorărilor și amenzilor aferente bugetului public național, neachitate până la 1 ianuarie 2007.
Igor Dodon, promotorul proiectului din 2007
Anularea acelor datorii a fost susținută actualul președinte al țării, pe atunci ministru al Economiei, Igor Dodon. Motivul invocat a fost că multe active de producție nu participă la circuitul economic, din cauza unor datorii istorice existente, fapt ce a condus la punerea sechestrului pe acele active.
Pentru a încuraja investițiile interne autoritățile au propus ca veniturile reinvestite în dezvoltarea întreprinderilor să fie impozitate la cota zero.
”În anul 2007 miza cea mare a fost amnistia fiscală, deoarece erau scutiți de datorii foarte mulți agenți economici, care activau și ar fi putut să-și plătească datoriile. De fapt, a fost un instrument de a determina acești agenți economici să plătească pentru campania electorală din 2009”, menționează autorii studiului.
Igor Dodon, responsabil pe atunci de prezentarea acestei inițiative, declara că cel puțin un miliard de dolari ar putea fi legalizați ca rezultat al procesului de legalizare a capitalului, iar celelalte două reforme urmau să dea efecte mult mai mari în următorii ani.
Raportul pierderi / venituri – 238:1
Pentru a vedea daca efortul a meritat pentru bugetul public sau nu, autorii studiului s-au adresat la cifre. Potrivit datelor oficiale, au fost legalizate active și mijloace bănești în valoare totală de 360 milioane lei până la 30 decembrie 2008, ceea ce a constituit circa 35 milioane de dolari. Veniturile la bugetul de stat după aplicarea taxei de legalizare (5%) au constituit circa 18 milioane lei. Cota „zero” pe impozitul reinvestit a avut un impact negativ asupra veniturilor autorităților publice locale care au devenit dependente de transferurile de la bugetul de stat.
Astfel, pierderile Republicii Moldova ca urmare a amnistiei fiscale au însumat circa 4,3 miliarde de lei (venituri proiectate la bugetul anului 2007) în urma anulării datoriilor, a majorărilor de întârziere a datoriilor și amenzilor neachitate, iar veniturile au fost de 18 milioane lei.
”Această abordare la pachet în locul unei abordări individuale și riguroase a anulat datoriile întreprinderilor de stat fără a crea vre-un stimulent în schimbul acestui tratament generos, iar aceste întreprinderi au continuat să genereze pierderi cauzate de ineficiență. Observăm că suma datoriilor în 2010, după un an de la anularea lor, constituia circa 1,2 miliarde lei. Cele mai multe dintre aceste datorii anulate prin această inițiativă legislativă au aparținut marilor întreprinderi ineficiente de stat. Aceste întreprinderi de stat se aflau și atunci și se află și în acest moment sub controlul guvernului central prin intermediul unor consilii de administrare gestionate de ministerele guvernului și reprezintă stimulente pentru elitele partidelor ce controlează aceste ministere”, constată autorii studiului.
Două proiecte foarte asemănătoare
Inițiativa din 2007 are foarte multe asemănări cu proiectul promovat de conducerea Parlamentului RM din 2016. Ne referim în principal la aspectul privind legalizarea capitalului și anume a mijloacelor bănești și a bunurilor imobiliare sau a cotelor-părți din firme. Statul a propus susținerea legalizării capitalului sau valorii capitalului declarat prin amnistiere în schimbul achitării la bugetul statului a 5% din această sumă.
Ca și în 2007, se insista pe ideea că anularea penalităților și amenzilor aferente bugetului public național va crea un stimul important în dezvoltarea întreprinderilor prin reversiunea sumelor în activitatea companiilor.
Un grup restrâns de persoane face lobby la ambele proiecte
Autorii studiului concluzionează că există suspiciuni rezonabile de a crede că inițiativa legislativă din decembrie 2016 are de asemenea un caracter ascuns, cum ar fi legalizarea banilor iliciți, fie din interiorul țării, sau poate chiar din exterior (în septembrie 2016 o lege similară nu a trecut în Rada de la Kiev). Ei nu exclud că în spatele proiectului de lege din 2016 ar sta același grup de persoane care a promovat și legea din 2007.
”Fără a cunoaște toate detaliile, este evident că aceste două proiecte au fost lobbate de un grup restrâns de oameni conectați la factorii decizionali ai puterii politice. Aceasta induce concluzia că scopul primar al celor două inițiative legislative este de a servi interesele acestui grup restrâns, care folosește instituțiile statului pentru a se îmbogăți în detrimentul bunăstării economice a societății”, concluzionează experții IDIS Viitorul.
Amintim că proiectul din 2016 a fost susținut de fracțiunile parlamentare ale Partidului Democrat și Partidului Liberal, precum și deputații neafiliați. Împotriva s-au pronunțat PLDM și PCRM, cu excepția lui Oleg Reidman, iar PSRM nu și-a făcut publică poziția față de proiectul de lege.
* * *
Acest material este publicat în cadrul Proiectului „Investigative reporting for transparency in public finance management and government integrity (Jurnalismul de investigație pentru transparența în managementul finanțelor publice și integritatea guvernului), implementat de Mold-Street.com.
Elaborarea acestui material a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările și concluziile din articol aparțin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia Departamentului de Stat al SUA sau a Guvernului SUA.