Știrile false, propaganda și șantajul energetic pot influența alegerile

La 24 septembrie, a.c. Institutul pentru dezvoltare și inițiative sociale (IDIS) a găzduit conferința ”instrumentarul influențării alegerilor. Reziliență democratică”. Conferința a reunit experți din Republica Moldova, Ucraina și România care au abordat tendințele și situația electorală din statele Europei de Est, vorbind despre cum pot fi stopate ori diminuate tehnicile de manipulare a votului democratic, punând în discuție mai multe cazuri de fake news, dezinformare, propagandă internă și externă, dar și alerte legate de influențarea campaniilor prin finanțări din străinătate, dar și modul în care vulnerabilitățile sistemice pot fi reduse prin mijloace instituționale.

În debutul conferinței, directorul IDIS Viitorul Igor Munteanu a declarat că asistăm la o adevărată resurecție a instrumentelor hibrid din timpul războiului rece, iar spațiul ex-sovietic este folosit ca laborator pentru testarea unor instrumente de ”acțiuni active” în denigrarea adversarilor politici și în modificarea preferințelor geopolitice. Vorbim despre o colecție de instrumente și tehnici hibrid, care includ și forme de dominație asupra agendei politice prin șantaj energetic, folosirea datoriilor artificiale pentru a ține națiunile într-o formă de sclavaj modern”. În opinia Dlui Igor Munteanu, ”monopolurile de piață și tendințele de capturare a instituțiilor în stat de căre un singur partid vorbește despre imaturitate și ineficiență politică, rezultatele acestui proces crează subeficiență în proiectul de reformare șimodernizare a statului”.

Experți media au susținut că de regulă, cei care vor să manipuleze încearcă să stârnească emoții, nu să stimuleze judecata „la rece” și afirmațiile bazate pe fapte. Fabricanții dezinformări recurg la diferite tertipuri pentru a alimenta pornirile pasionale și a reduce argumentele raționale. Presa afiliată unor partide politice comite adeseori lucruri incompatibile cu standardele de deontologie: trunchiază imagini, folosesc fake news, recurg la colaje ori suprapun voci atribuindu-le unor protagoniști ale materialelor jurnalistice. Lilia Zaharia susține că este nevoie de multe eforturi pentru a contracara aceste tendințe negative, care deformează spațiul mediatic. Or, e nevoie ca cetățenii să gândească critic, ferindu-i de morbul dezinformărilor.

În cea de a doua parte a conferinței s-a vorbit despre mecanismele de rentă politică, un fenomen destul de popular în spațiul ex-sovietic ca urmare a menținerii la putere a unor elite produse de vechiul regim și a unor privatizări trucate, de care au profitat grupuri organizate de infractori. Expertul IDIS Viitorul, Ion Tăbârță a evidențiat 3 perioade de formare a sistemului rentier în Republica Moldova: prima etapă – 1990-2000: etapa frontisto-agrariană-nomenclaturistă, a doua etapă – sistemul partidului hegemon – PCRM și a treia etapă – 2009-2015 – guvernările AIE. Experții au analizat condițiile legale și practicile de mobilizare în procesul pre-electoral, analizând diverse metode de influențare a scrutinului prin intermediul unor instrumente ostile sau hibride (propaganda, corupția politică, represiunea și alți factori proxy, cum ar fi diverse mecanisme geo-economice și comerț extern).

Conferința a oferit un foarte bun prilej pentru a facilita un schimb productiv de idei și reflecții a reprezentanților mediului academic, a unor practicieni și jurnaliști respectați din Republica Moldova pentru a ne informa asupra unor subiecte cruciale pentru procesul politic și electoral din țările reprezentate la conferință. Suntem convinși că participanții și vorbitorii deosebiți pe care i-am invitat la conferință vor avea un rol deosebit pentru înțelegerea corectă a stării democrației participative din țările noastre, la îmbunătățirea cadrului general de reglementare a procesului electoral, dar și a politicilor prin care autoritățile statului pot reduce riscurile și diminua vulnerabilitățile cu care se confruntă.

Conferința a găzduit și lansarea unei cărți semnate de Prof.Dr Alina Mungiu Pippidi ”În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte țări de corupție”?, o publicație deosebit de apreciată pe plan internațional și apărută inițial la Cambridge University Press în 2015, iar recent tradus și publicată de editura Polirom. Prof. Dr. Alina Mungiu-Pippidi, Profesor de studii de democrație la Universitatea Hertie School of Governance din Berlin, Conducătoare a Centrului ERCAS, un centru internațional de cercetare dedicat bunei guvernări (www.againstcorruption.eu) a răspuns mai multor întrebări din partea audienței interesate de această importantă publicație, răspunzând la întrebări legate de modul în care națiunile reușesc să dezvolte controlul asupra coruției, instalând sisteme care ajută la dezvoltarea sistemelor democratice.