Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, a revenit zilele trecute la subiectele despre închiderea școlilor și finanțarea educației în perioada când ministru al Educației era lidera PAS, Maia Sandu. Democrata a menționat, într-o postare video pe Facebook, că Guvernul Filip a stopat procesul de închidere a școlilor, reușind, totodată, să majoreze semnificativ salariile de bază ale cadrelor didactice. Portalul Mold-Street scrie însă că cifrele prezentate de Babuc sunt contrazise de statisticile Ministerului de Finanțe.
Cifrele de la Ministerul Educaţiei: plus 3
O notă informativă a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării (MECC) relevă că în anul de studii 2018-2019, care se încheie în luna curentă, reţeaua instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general este constituită din 1.246 de instituţii: 1.244 de instituţii cu frecvență normală și două instituții de învățământ liceal cu frecvență redusă. Comparativ cu anul de studii 2017-2018, numărul instituțiilor s-a majorat cu trei unități, constată MECC.
Totodată Ministerul Educaţiei detaliază că la începutul anului școlar 2018-2019, în țară funcţionau 103 şcoli primare, 780 de gimnazii, 350 de licee şi 13 instituții de învățământ special. Sectorul public este reprezentat de 1.224 de instituţii, iar numărul instituţiilor private este de 22 unități.
Chiar şi datele prezentate de MECC arată că această evoluţie se datorează creşterii de la 17 la 22 a numărului instituţiilor private, în timp ce cel al instituţiilor publice s-a diminuat cu două unităţi.
Datele de la Ministerul Finanţelor: minus 46
În realitate, anul trecut s-a înregistrat o reducere semnificativă a numărului de şcoli şi, în fapt, la începutul anului 2019 în Republica Moldova sunt cu 46 de şcoli, gimnazii și licee mai puţine decât raportează MECC. Datele provin de la Ministerul Finanţelor şi sunt prezentate în publicaţia „Bugetul pentru cetăţeni pentru anul 2019”.
Astfel, în document este indicat că în Republica Moldova sunt 1.206 de şcoli, gimnazii și licee. În acelaşi timp în bugetul, pentru 2018 a fost indicată cifra de 1.252 de şcoli.
„Numărul de instituții, atât în anul 2018, cât și în anul 2019, a fost extras din formularele „Rețea state și contingent al instituțiilor bugetare finanțate din buget”, prezentate oficial Ministerului Finanțelor de către Direcțiile Finanțe din teritoriu”, a explicat diferenţa șefa Secției Finanţe în Educaţie, Cultură şi Cercetare din cadrul Ministerului Finanțelor, Olga Rusnac.
Totodată, după o solicitare oficială a Mold-Street, pentru clarificarea devierii numărului de instituții, Ministerul Finanțelor a efectuat o analiză mai amplă, până la nivel de fiecare raion și a oferit explicații mai detaliate cu privire la reducerea numărului cu 46 de școli, gimnazii și licee.
„Ministerul Finanțelor, în baza explicațiilor primite de la Direcțiile Finanțe din teritorii, prezintă următoarele:
– 1 instituție – activitatea a fost temporar sistată;
– 8 instituții – au fost reorganizate;
– 14 instituții – au fost transformate în filiale;
– 4 instituții – au fost comasate/ absorbite prin fuziune;
– 15 instituții – au fost lichidate/ închise/ desființate;
– 4 instituții – au fost reflectate incorect în rapoartele anului precedent (au fost incluse la grădiniţe).
Total: 46 instituții”, se arată în răspunsul Ministerului Finanţelor.
Scurt şi clar – 46 de şcoli primare, gimnazii şi licee au dispărut într-un an. Reprezentanţii de la Ministerul Finanţelor au expediat şi un Excel, unde sunt detaliate datele la zi pentru anii 2017-2019. Din el putem constata că în prezent numărul real al şcolilor, gimnaziilor şi liceelor este chiar mai mic – de doar 1.182 de unităţi. Din acestea, 89 sunt instituţii primare, 769 gimnaziale şi 321 liceale.
Minus constant la cadre didactice
Închiderea școlilor ar fi de fapt o problemă de importanță mai mică, dacă comparăm cu deficitul de cadre didactice, care are consecințe dezastruoase asupra calității studiilor. Pe acest subiect ministrul Monica Babuc este sinceră și recunoaște faptul că exodul de creiere din sistemul de educație continuă.
Potrivit fondatorilor platformei COMpEC (Comunitatea pentru o Educație de Calitate), una dintre cele mai stringente probleme actuale din sistemul de învățământ ține de insuficiența resurselor umane. „Riscăm să rămânem fără profesori în următorii 5 ani”, atenţiona acum jumătate de an directoarea Centrului Educațional PRO DIDACTICA, Rima Bezede, la evenimentul de lansare a platformei.
„Numărul tinerilor care se înscriu la facultățile pedagogice scade dramatic pe an ce trece. Bunăoară, în anul de studii 2017 – 2018, nici jumătate din posturile vacante în educație nu au fost acoperite. Doar în municipiul Chișinău, deficitul de cadre didactice s-a triplat în ultimii trei ani, de la 267 la 863 de locuri. În asemenea timpuri, grija cea mare este să asigurăm numărul minim de profesori în fiecare scoală”, a constatat atunci Rima Bezede.
Numărul de mesaje ale reprezentanților autorităților publice centrale cu informații incorecte despre starea lucrurilor în țară crește în fiecare an, chiar dacă statistica oficială arată contrariul. Acest fapt vorbește fie despre incompetența reprezentanților puterii (dezinformarea inconștiență) sau manipularea intenționată a datelor (dezinformarea conștientă), fie este vorba despre ambele în același timp, mai scrie sursa citată. În orice caz, prezentarea denaturată a lucrurilor este un semn clar al faptului că anumite structuri de stat încearcă să ascundă situația reală social-economică și fug de transparență ca dracul de tămâie, conchide Mold-Street.