În Republica Moldova a fost instituită stare de urgență pentru 60 de zile, până la 15 mai 2020. Urmând exemplul altor țări, autoritățile moldovenești au aprobat un set de măsuri pentru a diminua extinderea infectării cu noul Coronavirus (COVID-19). Declararea stării de urgență le impune cetățenilor mai multe obligații, dar și restricții, fiind limitate anumite drepturi. Experții în domeniul drepturilor omului atenționează privind posibile abuzuri în această perioadă și recomandă societății civile să monitorizeze deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale.
Sate și orașe în carantină
Odată ce numărul celor infectați cu COVID-19 crește zilnic, mai multe localități din țară au intrat în regim de carantină. O astfel de situație este și în satul Talmaza din raionul Ștefan Vodă. Locuitorii de aici au restricții de a ieși din sat și trebuie să respecte regimul de autoizolare. Primarul Eugen Pruteanu afirmă că merge prin sat atât el, cât și polițiștii, pentru a-i informa pe săteni despre regulile impuse de autoritățile centrale, pe care sunt obligați cu toții să le respecte: „În acest moment, depinde mult de cetățeni. Dacă oamenii vor respecta regulile, vom scăpa repede de această nevoie”.
Și satul Păulești din raionul Călărași este în carantină, deoarece medicii au confirmat existența unui caz de infectare cu COVID-19. Primarul Ion Prunici a precizat că sătenii au interdicția de a ieși din localitate, iar străinii nu au acces să vină aici. Alesul local spune că, doar în situații de urgență, poliția aprobă intrările și ieșirile din sat, decizia fiind luată de către Comisia Raională pentru Situații Excepționale.
La 2 aprilie 2020, în Republica Moldova erau plasate în carantină opt localități unde au fost înregistrate cele mai multe cazuri de Covid-19. Primele localități care au intrat în carantină sunt satele Bălceana și Sofia din raionul Hâncești. Ulterior, primarul satului Talmaza din Ștefan Vodă a emis o dispoziție de instituire a carantinei în această localitate. Comisiile raionale pentru situații excepționale au luat decizii ca și în satele Pohorniceni din raionul Orhei și Păulești din raionul Călărași să fie declarată stare de carantină.
Ultimele localități unde a fost instituită carantina sunt municipiul Soroca, orașul Ștefan Vodă și satul Carahasani, din raionul Ștefan Vodă.
Restricții privind libertatea întrunirilor, educației, circulației
Hotărârea privind declararea stării de urgență a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 17 martie 2020. În regimul stării de urgență, cetățenilor li se impun anumite reguli, stabilite de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, care stabilește și regimul de carantină în localitățile cu persoane infectate.
Sorina Macrinici, consilieră juridică la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, precizează că în această perioadă pot fi restricționate anumite drepturi și libertăți fundamentale, cum ar fi libertatea întrunirilor, a credinței, educației, circulației și de exprimare. Astfel, pe timpul stării de urgență, oamenii nu au voie să organizeze adunări și manifestații publice în masă. De asemenea, în această perioadă, este întocmit un regim special de circulație pe teritoriul țării, dar și de intrare și ieșire din țară. Totodată, cetățenii pot fi chemați de autorități pentru a presta anumite servicii de interes public, dacă va fi necesar. Este stabilit un regim special de lucru pentru autoritățile publice centrale și locale. În prezent, au interdicție să activeze toate instituțiile de învățământ din țară, indiferent de nivelul acestora. Interdicție de funcționare au și lăcașurile sfinte, care nu pot oficializa slujbe cu mai mult de trei persoane. În perioada stării de urgență, este interzisă demiterea lucrătorilor, cu excepția cazurilor prevăzute de actele normative pentru această perioadă.
Derogări de la aplicarea CEDO
Patru țări membre ale Consiliului Europei: Republica Moldova, România, Armenia și Letonia, au activat articolul din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care permite derogări de la aplicarea acesteia în condiţiile stării de urgenţă.
Vadim Vieru, avocat la Asociația Promo-LEX, spune că în situații de război, crize, stări de urgență, statele manifestă tendința de a încălca drepturile omului. „În Moldova, au fost făcute derogări de la dreptul la libera circulație, dreptul de proprietate și dreptul de asociere (manifestații în masă sau întruniri). Aceste drepturi într-adevăr pot fi limitate în contextul stării de urgență. Însă studiind deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale, observăm că statul are tendința de a limita și alte drepturi, acțiuni care aparent nu sunt justificate în situația de pandemie. De exemplu, posibilitatea desfășurării unui proces echitabil, într-o cauză contravențională”.
La rândul său, șefului Direcției monitorizare și raportare a Oficiului Avocatului Poporului, Dumitru Roman, amintește că țara noastră a admis încălcarea drepturilor omului și până la declararea stării de urgență, fiind condamnată de Curtea de la Strasbourg, ceea ce sporește riscul de a deraia și mai grav de la angajamentele asumate în domeniul drepturilor omului. „Acest fapt este influențat de situația de criză, care impune autoritățile să întreprindă anumite măsuri de restrângere a drepturilor fundamentale, pentru a reduce impactul pandemiei de Coronavirus. Cu toate acestea, dacă autoritățile ar interveni cu măsuri echilibrate, proporționale cu scopul legitim urmărit, și care să nu discrimineze anumite grupuri, aceste riscuri ar putea fi cu ușurință evitate, iar deciziile autorităților ar avea un suport mai consistent din partea populației. Iată de ce autoritățile ar trebui să vadă instituțiile naționale pentru drepturile omului, cum sunt Oficiul Avocatului Poporului sau Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, dar și reprezentanții societății civile, ca parteneri principali în elaborarea unor decizii care nu contravin intereselor și drepturilor fundamentale ale omului”.
Infecția a cuprins toate țările lumii
Potrivit Legii privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, Parlamentul Republicii Moldova poate prelungi durata stării de urgenţă sau de asediu, poate extinde sau restrânge aria de acţiune a stării de urgenţă, în funcție de evoluţia situaţiei.
La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat pandemie de coronavirus. Înregistrată pentru prima oară la sfârșitul anului trecut în regiunea Wuhan din China, infecția a cuprins toate țările lumii, răspândindu-se rapid de pe un continent pe altul. În luna martie curent și țările vecine, România și Ucraina, au instituit stare de urgență în scopul combaterii pandemiei de COVID-19.
Vocabular tematic
Coronavirus – virus zoonotic (specific oamenilor și animalelor) din familia Coronaviridae, responsabil pentru diverse afecțiuni respiratorii la om, caracterizat prin structură ARN monocatenară și înveliș de glicoproteide cu formă amintind de coroana solară;
Pandemie – epidemie care se extinde pe un teritoriu foarte mare, cuprinzând mai multe țări, continente;
Carantină – izolare preventivă a unei persoane sau a unei colectivități care a fost în contact cu un bolnav sau care vine dintr-o regiune unde există o epidemie.
Sursa: Dicționar Explicativ al Limbii Române
Lilia Zaharia,
Asociația Presei Independente (API)
