Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a convocat Consiliul Suprem de Securitate, solicitând să fie informat despre motivele expulzării a cinci diplomați ruși din Moldova la sfârșitul lunii mai. Pe ordinea de zi a fost inclusă și chestiunea privind jaful bancar – o promisiune electorală a președintelui Dodon că subiectul va fi discutat la prima ședință a CSS. Deși de la victoria în alegerile prezidențiale a trecut mai bine de jumătate de an, Dodon a convocat CSS abia acum deoarece, potrivit lui, nu reușea să adune toți membrii Consiliului. Nici marți, însă, nu au fost prezenți toți membrii CSS la ședință. Au lipsit inclusiv șeful Legislativului și prim-ministrul.
În ceea ce privește frauda bancară din 2011-2014 (furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al țării) despre care s-a aflat abia în 2014, Dodon a solicitat din timp autorităților statului întreaga corespondență pe această temă dintre CSS, Banca Națională, Guvern, Procuratura Generală, Serviciul de Informații și Securitate, Centrul Național Anticorupție. Președintele a vrut să înțeleagă de ce nu s-a reușit prevenirea și stoparea „jafului secolului”.
După ședința CSS de marți, el a spus că în „furtul secolului” au fost implicate șase grupări, dar a numit doar cinci: „Este vorba de „gruparea Gacikevici”, „gruparea Shor”, „gruparea Filat”, „gruparea Platon”, „gruparea Lucinschi” și alte cazuri”, a enumerat Dodon. El a solicitat organelor de anchetă să verifice implicarea în jaf, „la diferite etape”, a conducerii Băncii Naționale și a conducerii Guvernului, prin crearea premiselor pentru ultima fază a jafului bancar în 2014 – scoaterea banilor din rezerva valutară a Băncii Naționale.
Potrivit președintelui, până acum, din cele peste 14 miliarde de lei garantate de stat, au fost recuperate doar 988 de milioane de lei. „Pe intern, mai sunt active, terenuri, acțiuni la bănci pe care s-a pus sechestru, ceea ce înseamnă că ar putea fi recuperate în total vreo 4 miliarde de lei. Pe extern, însă, e mai complicat, deoarece până acum nici măcar nu au fost lansate procedurile de punere sub sechestru în jurisdicțiile externe, iar termenul de prescripție expiră în noiembrie 2017. În acest caz vorbim de 400 de milioane de dolari (echivalentul a 8 miliarde de lei moldovenești). Acești bani au fost plasați în exterior. Țările sunt cunoscute, dar dacă până în luna noiembrie nu vor începe urmărirea în procedură civilă, nu vom mai putea recupera acești bani”, a explicat Igor Dodon.
sursa: dw.com