SOS din agricultură: Peste criza determinată de pandemie se suprapun înghețurile și seceta cumplită

Pâinea ar putea fi mai scumpă la toamnă, deoarece efectele crizei economice sunt accentuate de secetă și înghețuri. O parte din culturile agricole ar putea fi compromise, iar agricultorii estimează deja pierderile. E un an complicat cu repercusiuni asupra economiei și populației. Previziunile arată prost, a explicat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, directorul de programe IDIS Viitorul, Viorel Chivriga.

Sunt doi factori de risc, care determină dezvoltarea sectorului agricol și au repercusiuni asupra sectorului vegetal și a comerțului internațional cu produse agroalimentare. E vorba de seceta severă pe care o avem de mai mult de jumătate de an, iar rezervele de apă sunt insuficiente pentru a face față. Al doilea factor de risc sunt înghețurile, care au afectat sâmburoasele și o parte din culturile cerealiere din prima grupă. Dacă seceta se va menține, vor fi afectați producătorii de legume și cereale de grupa a doua. Iar cele mai mari pierderi le vor suporta cei care nu și-au asigurat culturile agricole, cei dotați mai slab și cei care nu au utilizat integral tehnologiile de creștere a culturilor agricole, dar și fermierii care s-au avântat în plantarea culturilor multianuale. E preferabil să nu ne pomenim în situația anilor 2003-2004, când recolta de grâu a constituit puțin peste 100 mii tone.

Potrivit lui Chivriga, vor exista probleme cu majorarea stocurilor cu produse cerealiere, chiar dacă exporturile au fost sistate neoficial. Ba mai mult, e îndoielnică asigurarea securității alimentare în condițiile în care o situație similară este înregistrată în toate statele din regiune, care au interzis exporturile de produse cerealiere. Ce se va întâmpla cu prețurile la pâine?! Cele două fabrici de la Chișinău și Bălți vor încerca să amortizeze prețurile, însă nu vor putea influența deciziile producătorilor mici. Riscurile persistă și la culturile tehnice. Dacă nu vom avea precipitații există riscul de reducere a producției.

Sectorul animalier, care este unul fragil ar putea întâmpina probleme în aprovizionarea cu hrană ca urmare a reducerii producției de cereale. Iar acest lucru va duce la diminuarea a efectivului de animale și păsări. Seceta și criza vor avea impact și asupra sectorul de prelucrare a cerealelor, uleiului, băuturilor alcoolice, producătorilor de miere.

În ceea ce privește exporturile, Viorel Chivriga afirmă că,  în lunile martie, aprilie vor fi mai mici comparativ cu lunile ianuarie, februarie. Situația ar putea să se mențină, dar există unele semnale ale partenerilor comerciali de relaxare a măsurilor restrictive. Însă transportatorii vor întâmpina dificultăți la tranzitul și la intrarea în spațiile vamale ale unor state partenere din punct de vedere comercial.

”La capitolul inputuri, companiile din Republica Moldova au ieșit bine din situația creată și au asigurat producătorii agricoli cu fertilizanți, produse de uz fito-sanitar, material semincer și  material săditor. O decizie corectă, dar nu eficientă a fost crearea unor centre temporare pentru comercializarea produselor perisabile, însă impactul nu a fost major pentru producători”, a menționat directorul de programe.

Viorel Chivriga a concluzionat că sectorul agrar a fost salvat de pierderile mari, deoarece pandemia a venit în perioada când procesele agricole nu sunt intense, dar în acest răstimp decidenții trebuiau să ia decizii pe termen scurt pentru a proteja sectorul agricol de riscuri. Or, factorii de risc rămân aceiași de la an la an. Este vorba de asigurarea culturilor agricole, animalelor și păsărilor, dotarea tehnică și de digitalizare, care ar eficientiza activitățile agricole. În același timp, autoritățile ar trebui să nu neglijeze migranții care au revenit în țară, dar să fie stimulați în deschiderea unei afaceri și ajutați.

Emisiunea este realizată de IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.