Societatea civilă a lansat un APEL privind o investigație INTERNAȚIONALĂ a fraudei financiar-bancare şi a spălărilor de bani în Republica Moldova

Organizaţiile societăţii civile îşi exprimă profunda îngrijorare privind modalitatea în care este investigat furtul de 1 miliard dolari SUA din sistemul bancar al Republicii Moldova, în urma căruia cetăţenii ţării au fost deposedaţi de bunuri publice în valoare de 13% din PIB, moneda naţională a fost depreciată, au fost falimentate intenţionat 3 bănci şi s-a atentat la integritatea fluxurilor financiar-bancare, aflate sub supravegherea Băncii Naţionale a Moldovei de către grupuri obscure, punând astfel în pericol securitatea naţională, bancară, economică şi financiară a Republicii Moldova.

Societatea civilă condamnă cu fermitate acest atac la suveranitatea şi integritatea statului. Protestăm contra incapacităţii clasei politice de a-şi îndeplini rolul de gardian al interesului naţional. Înfierăm tentativele unor partide politice de a recurge la justiţie selectivă, ferindu-şi corupţii, incompetenţii şi pungaşii proprii de răspundere penală pentru răul pe care l-au comis, fiind în exerciţiul funcţiilor înalte pe care le-au deţinut sau le mai deţin.

Menţionăm că organizaţiile societăţii civile au făcut mai multe apeluri publice către guvernanţii din Republica Moldova de a iniţia o investigaţie independentă şi obiectivă a acestei crime, trăgându-i la răspundere atât pe beneficiarii finali ai acestui furt, cât şi pe demnitarii responsabili de prevenirea unor asemenea infracţiuni. Cu părere de rău, aceste cerinţe au rămas fără atenţie. În consecinţă,

– demnitarii de stat care au închis ochii la schemele de furt şi spălare de bani nu au fost suspendaţi din funcţii pentru asigurarea unei anchete obiective, nu au fost traşi la răspundere, ba chiar au fost promovaţi, decoraţi sau „apreciaţi pentru profesionism desăvârşit”[1];

– contractul de audit internaţional cu compania Kroll a fost semnat în situaţie de conflict de interese din partea conducerii BNM care purta răspundere directă pentru prevenirea unor asemenea situaţii de fraudă bancară masivă şi nu a fost interesată în investigarea obiectivă a încălcărilor;

– perioada de investigare acoperită de auditul companiei Kroll a fost limitată, lăsând deliberat în afara auditului perioada când schema furtului a fost concepută şi demarată[2];

– mai multe persoane avizate în fraudele din sistemul bancar au fost ameninţate, au dispărut sau au decedat în condiţii suspecte[3]. Mihail Bolocan, fostul şef al Direcţiei management şi securitate informaţională a BNM, a fost găsit intoxicat cu gaze în apartamentul său pe 26 ianuarie 2015. Un fost angajat al Serviciului Informaţii şi Securitate care a făcut parte din grupul secret format pe 12 august 2013 pentru elucidarea situaţiei din sistemul bancar, a fost dat afară din sistem. Ion Butmalai, secretarul Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică, a fost găsit decedat în garajul din curtea locuinţei sale din Cahul pe 9 decembrie 2014. Încasatorul BEM, tot el şi şofer al maşinii blindate care transporta arhiva celor trei bănci (BEM, Banca Sociala şi Unibank) s-ar fi sinucis în propria casă pe 14 februarie 2015;

– Parlamentul Republicii Moldova nu a adoptat în lectură finală mai multe proiecte de legi menite să asigure securitatea în sistemul bancar şi să excludă condiţiile pentru perpetuarea fraudelor. Mai mult decât atât, acum statul se împrumută de la cele 3 bănci aflate sub supraveghere specială şi care nu asigură transparenţa acţionariatului[4];

– Banca Naţională a Moldovei are un nou guvernator, dar nu are o nouă conducere. Modelul de activitate şi supraveghere în sector a rămas acelaşi, adică din afara BNM, păstrându-se riscul impunerii deciziilor din centre de interese private.

În aceste condiţii, suntem îndreptăţiţi să considerăm compromisă investigarea acestui caz de rezonanţă maximă. Suntem dezamăgiţi de controlul politic instaurat în sistemul organelor de drept din Republica Moldova, care par să servească unor reglări de conturi, de tolerare a complicităţii între instituţii de stat şi reţele criminale, de intimidare a martorilor, concurenţilor economici si adversarilor politici, fără o tangenţă cu obiectivul asigurării supremaţiei legii, stabilizării sistemului bancar şi recuperării prejudiciilor cauzate.

Dat fiind faptul că schema furtului din sistemul bancar moldovenesc s-a derulat prin câteva jurisdicţii cu implicarea cetăţenilor SUA şi ai ţărilor membre UE, schemele de spălare de bani la nivel internaţional ar putea periclita stabilitatea valutelor folosite în tranzacţiile ilegale, punând în pericol securitatea financiar-bancară a mai multor economii mici şi medii din regiune, iar autorităţile moldoveneşti ar putea avea tangenţă cu acest caz, nefiind interesate într-o investigaţie obiectivă a acestui furt, cerem o investigaţie internaţională cu implicarea organelor de urmărire penală ale SUA şi ţărilor UE, precum şi a instituţiilor internaţionale Interpol, Europol, OLAF şi altele.

ADEPT

Asociaţia Femeilor pentru Protecţia Mediului şi Dezvoltare Durabilă

Asociaţia Micului Business

Asociaţia Politici Externe

Asociaţia Presei Independente

AO BIOS

Centrul de Resurse DIALOG-Pro

Centrul Naţional de Mediu

Centrul de Resurse Juridice din Moldova

Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM)

Confederaţia Naţională a Patronatului din Republica Moldova

Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) ”Viitorul”

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM)

Institutul de Politici Publice

Mişcarea Ecologistă din Moldova

REC Moldova

Transparency International – Moldova

Uniunea organizaţiilor invalizilor din Republica Moldova