Misiunea FMI şi autoritățile Republicii Moldova au ajuns la un acord la nivel de personal în contextul primei evaluări a Misiunii Fondului Monetar Intenaţional a programului de finanţare. Acordul urmează să fie aprobat de către conducerea FMI şi Consiliul directorilor executivi. Consiliul va evalua raportul de monitorizare după ce autoritățile Republicii Moldova vor implementa un şir de măsuri prealabile. În urma finalizării evaluării programului, Moldova va putea accesa 15,7 milioane de drepturi speciale de tragere (valuta virtuală a FMI). Anunţul a fost făcut de șeful Misiunii Fondului Monetar Internațional, Ben Kelmanson, în cadrul unei conferinţe de presă cu prim-ministrul Pavel Filip, transmite IPN.
Ben Kelmanson a declarat că autoritățile Republicii Moldova au înregistrat progrese în eliminarea vulnerabilității existente din sectorul financiar bancar şi în implementarea reformelor structurale. Eforturile depuse au contribuit la restabilirea stabilității financiare şi la creșterea economică. Acesta a menționat că experții FMI prognozează o creștere economică mai mare decât s-a anticipat. Prognoza nouă pentru 2017 este de 4,5%.
„Politica monetară promovată se axează în continuare pe obiectivul menținerii stabilității prețurilor, în contextul unui regim flexibil al ratei de schimb. Pentru a atinge obiectivul propus, Banca Națională a Moldovei trebuie să perfecționeze în continuare cadrul de țintire a inflației prin consolidarea procedurilor operaţionale, dezvoltarea capacităţilor de prognozare şi îmbunătăţirea comunicării eferente politicilor promovate. În afară de aceasta, BNM trebuie să fie gata să înăsprească politica monetară, în cazul în care inflația va crește mai rapid decât se prognozează”, a spus Ben Kelmanson.
Șeful Misiunii Fondului Monetar Internațional a spus că bugetul pentru anul 2017 și cadrul bugetar pe termen mediu sunt în concordanță cu indicatorii țintă ai programului și au ca scop promovarea măsurilor ce vor impulsiona creșterea economică. Printre acțiunile care urmează a fi întreprinse se numără consolidarea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor și implementarea unei reforme eficiente a administrației publice. Resursele care vor deveni disponibile în urma acestor măsuri trebuie să fie folosite pentru finanţarea cheltuielilor capitale şi a cheltuielilor sociale bine ţintite. Măsurile de reformă bugetar-fiscală structurală trebuie să contribuie la consolidarea în continuare a cadrului bugetar-fiscal.
La rândul său prim-ministrul Pavel Filip a spus că îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici conveniţi cu FMI va duce la creşterea PIB-ului stabilit pentru anul în curs la 4,5%, faţă de 3% care a fost pusă la baza bugetului de stat pentru anul curent. Experţii au estimat şi o creștere a exporturilor cu 10% şi a importurilor cu 8%, iar salariul nominal mediu lunar pe economia națională prognozat pentru anul 2017 este de 5600 de lei sau cu 10,1% mai mult decât în 2016.
„Aceste estimări ne îndreptățesc să privim cu optimism anul 2017 şi cred eu că este un optimism justificat. Creșterea economică mai mare prognozată pentru anul acesta ne va permite să realizăm încasări mai mari la buget, respectiv vom putea susţine mai multe investiţii”, a declarat premierul.
Șeful cabinetului de miniştri a punctat că s-a convenit ca o prioritate va fi aprobarea unui document de dezvoltare economică, ce va fi elaborat până la mijlocul lunii martie şi care va sta la baza actualizării Strategiei Naționale de Dezvoltare 2020. Ţintele stabilite vor reflecta şi obiectivele de dezvoltare durabilă ale agendei 2030.