Schimbarea sistemului electoral poate genera probleme în finanțarea partidelor

Introducerea sistemului electoral mixt poate conduce la creșterea costurilor campaniei electorale parlamentare prin dublarea cheltuielilor pe cap de alegător din cauza creării circumscripțiilor uninominale, contribuind astfel la distorsionarea procesului electoral prin avantajarea concurenților electorali cu acces la resurse financiare, potrivit opiniei exprimate de către expertul în finanțarea partidelor de la IDIS Viitorul, Sergiu Lipcean, autor al studiului „Probleme și provocări în finanțarea scrutinului parlamentar în contextul schimbării sistemului electoral, realizat de către IDIS „Viitorul” în colaborare cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES)

„Finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale din Republica Moldova se bucură de mult interes din partea cetățenilor și a actorilor activi ai societății, dar nu și-a găsit o rezolvare satisfăcătoare de a influența calitatea deciziilor în procesul democratic, care pun în dificultate actorii onești și creează obstacole în reprezentarea politică a societății. Aceste lucruri scot în evidență carențele democrației din Republica Moldova”, a opinat directorul IDIS Viitorul, Igor Munteanu.

Ana Mihailov, coordonatoarea programului FES în Republica Moldova , a subliniat că partidele politice sunt un element esențial al democrațiilor pluraliste, însă situații din Republica Moldova  când unele partide politice își pierd independența, iar în cazul altora deciziile se iau de un grup restrâns de persoane, trezește îngrijorări serioase. Finanțarea partidelor politice rămâne a fi o provocare pentru RM, iar scandalurile din ultimii ani legate de aceasta, precum și eroziunea legitimității unor actori politici, vorbesc despre faptul că problema finanțării politice trebuie abordată de urgență așa încât cetățenii să nu-și piardă interesul față de viața politică și încrederea în sistemul politic,  Multiplicarea numărului de candidați în rezultatul aplicării sistemului electoral mixt va avea un efect negativ asupra transparenței finanțării, generând și mai multe probleme privind verificarea originii resurselor financiare, precum și monitorizarea cheltuielilor electorale.

„Controlul finanțării alegerilor reprezintă un punct vulnerabil în virtutea dependenței CEC de expertiza altor instituții de stat care nu sunt independente politic, crescând probabilitatea utilizării acestora la nivelul circumscripțiilor uninominale în scopul influențării competiției electorale”, este de părere Sergiu Lipcean.

Studiul arată că în funcție de gradul de permisivitate, plafoanele la cheltuielile electorale pot distorsiona în diverse moduri competiția electorală. În Republica Moldova se constatată o evoluție de la plafoanele restrictive către o altă extremă, adică către plafoane foarte permisive. Dacă în primul caz, concurenții electorali cu acces la resurse erau constrânși, cel puțin legal, să nu fructifice din plin acest avantaj, în cel de-al doilea caz, asistăm la o situație contrară în care abundența resurselor financiare și utilizarea lor în campanie poate afecta decisiv rezultatul electoral. Astfel, în contextul tranziției la sistemul mixt, există riscul creșterii cheltuielilor electorale, prin instituirea unor plafoane în listele naționale, precum și a candidaților majoritari.

În concluzie, analiza scoate în evidență desfășurarea ultimelor scrutine parlamentare, care a demonstrat că transparența mijloacelor financiare rămâne un aspect deficitar. În pofida amendării legislației electorale, prevederile cheie referitoare la publicarea unor date privind identitatea donatorilor rămân aplicate doar parțial.