Robert D. Kaplan este un autor american de cărți despre politică, afacerile internaționale și securitate cunoscut între altele pentru eseurile sale despre reapariția unor tensiuni culturale și istorice estompate de Războiul Rece. Tema apare și în recenta sa carte: „În umbra Europei: Două războaie reci și o călătorie de treizeci de ani prin România și mai departe”. Kaplan, care a fost la începutul carierei sale corespondent în România ceaușistă, consacră un capitol regiunii în care este situată și Republicii Moldova de astăzi. Capitolul se întitulează „Breșa Pontică”, descriind teritorii limitrofe ale Mării Negre cu un control statal slab care oferă drum deschis invaziilor pe linia Rusia – Balcani. Corespondentul nostru Eugen Tomiuc, care a citit cartea, i-a luat un interviu autorului.
Europa Liberă: În ultima dumneavoastră carte, „În umbra Europei: Două războaie reci și o călătorie de treizeci de ani prin România și mai departe”. aveți un capitol intitulat „Breșa Pontică”, care acoperă regiunea între Carpați și Marea Neagră. Și include și Republica Moldova pe care o descrieți drept „țara de frontieră de la frontieră”. De ce?
Robert Kaplan: „Când ești în Moldova și te întâlnești cu etnici ruși, etnici ucraineni, cu majoritatea etnici români și cu etnici găgăuzi, turci creștinați, descoperi că există un sentiment foarte difuz al identității naționale. Identitatea națională în Moldova este slabă. Este regiunea cunoscută înainte drept Basarabia care a trecut de sub controlul Rusiei țariste, sub cel al României și al Uniunii Sovietice, nu a fost cu adevărat independentă înainte de 1991, când s-a prăbușit Uniunea Sovietică.
Europa Liberă: În cartea dumneavoastră scrieți că pe măsură ce țările est-europene au aderat la NATO și Uniunea Europeană, Moldova a fost privită drept un stat „tampon” între Occident și Rusia. Dar odată cu intervenția președintelui Vladimir Putin în Ucraina – alt stat „tampon” dar mult mai mare – Moldova și vecinei ei de la vest, România au deveni țări „din prima linie” într-un nou Război Rece. Care este miza Moldovei?
Robert Kaplan: „Intervenția lui Putin în Ucraina a făcut exact asta, a pus din nou Moldova în prima linie, acolo unde nu mai fusese de la destrămarea Uniunii Sovietice, când Transnistria, regiunea din estul țării, de peste Nistru, s-a despărțit într-un fel pentru a fi transformată de Putin într-un fel de paradis „noroios” al traficanților. În acest moment, dacă Rusia reușește să-și întărească influența în Ucraina, ceea ce nu este deloc sigur, atunci Moldova și România vor fi periclitate. Vor fi într-o situație mai complicată. Dacă România ar anexa Moldova sau s-ar uni cu partea locuită majoritar de etnici români, Rusia ar putea reacționa prin anexarea oficială a Transnistriei , ceea ce ar crea tensiuni regionale și mai mari decât sunt acum”.
Europa Liberă: Deci, care ar fi în opinia dumneavoastră calea cea mai sigură ca Moldova să evite să se confrunte cu tulburări sau să aibă așa cum spuneți dumneavoastră un viitor măreț în știri? Ar fi aderarea la NATO și Uniunea Europeană prin reunificare cu România calea cea mai potrivită, sau o neutralitate favorabilă Rusiei după modelul Finlandei din perioada Războiului Rece?
Robert Kaplan: „Nu văd cum s-ar putea uni Moldova cu România. Ar fi aproape „o declarație de război” pentru Rusia lui Putin. Ce poate face Moldova: în primul rând, și asta se aplică și României, este să-și întărească instituțiile, să le facă mai puternice și transparente, mai puțin corupte. Indiferent câți inamici are în afara granițelor, cea mai bună apărare pentru un stat este să aibă instituții puternice înauntru. Moldova are trebui să-și adâncească realitățile de asociere cu Uniunea Europeană și să caute o formă sau altă de asociere la NATO, dar nu se poate integra în aceste structuri occidentale puternice fără a provoca Rusia. Din motive geografice și istorice, din păcate, Republica Moldova este în poziția unui stat „tampon” neutru care nu poate… care nu ar trebui să aleagă nici o alianță, pentru moment”.
Europa Liberă: (…) Ca stat, Moldova a fost slăbită de Rusia pe tot parcursul ultimilor 25 de ani, iar acum, în loc să fie puternică în fața crizei ucrainene, este în pragul unui colaps. Au pierdut timpul NATO și Uniunea Europeană în ceea ce privește sprijinirea Moldovei, aflându-se acum într-o cursă contra cronometru cu Rusia?
Robert Kaplan: „Moldova se află într-adevăr foarte aproape de declanșarea unui haos politic, având o guvernare slabă, aproape inexistentă, demonstrații de stradă, un nivel al corupției incredibil de ridicat care a dus la pierderea totală a încrederii din partea populației. Putin nici n-ar trebui să depună vreun efort deosebit pentru a o submina. Probabil că face deja acest lucru pentru că, așa cum am scris, Rusia are la dispoziție o serie de tactici imperiale probate în timp: subversiune, operațiuni ale serviciilor de informații, achiziția mediilor de informare în masă prin interpuși și așa mai departe. Aceste tactici sunt suficient de ambigui ca să poată fi negate cu succes iar Occidentului să-i fie dificil să se unească și să reacționeze. Așa încât Moldova pare să se destrame, să se disipeze fără ca Rusia să fie nevoită să facă mare lucru.”
Europa Liberă: Ați spus limpede că nu recomandați Occidentului vreo politică anume față de Moldova sau alte țări care se confruntă cu Rusia, dar cu toate acestea adresați și un avertisment: lipsa de acțiune a Occidentului va avea costuri umane incalculabile. Ați putea explica ce aveți în vedere?
Robert Kaplan: „(…) Dacă vreți să vedeți consecințele umane ale situației în care nu faci ești parte a Uniunii Europene, fiind numai parte a fostei Uniuni Sovietice, mergeți din Moldova în România și înapoi. Satele românești arată din ce în ce mai dezvoltate, cu drumuri noi, noi tehnologii agricole, fel de fel de lucruri care duc la un nivel de trai mai ridicat. În Moldova, nu găsești nimic din toate acestea. Diferențele dintre Moldova și România sunt izbitoare. Ele sunt izbitoare pentru că o țară se află în Uniunea Europeană de aproape un deceniu, iar cealaltă rămâne captivă într-un soi de subdezvoltare post-sovietică”.