„Republica Moldova, spălătorie geopolitică a Rusiei sau de ce ne zâmbește Moscova crispată” (Nicolae Negru/Ziarul Național)

„Ziarul Naţional” scrie că atunci când e vorba despre confort, instituțiile de stat nu se lasă în seama licitațiilor publice. În Republica Moldova, serviciile de cazare la hoteluri, dineurile la restaurante și alte servicii de deservire a delegaților oficiale, dar și biletele pentru călătoriile cu avionul ale oficialilor de la Guvern, Parlament și Președinție sunt procurate, de cele mai multe ori, după placul conducerii instituțiilor, evitându-se procedurile tradiționale de achiziții publice. De exemplu, pe parcursul anului 2015 și în prima jumătate a anului 2016, Parlamentul a semnat cinci contracte cu hotelul „Codru Hospitality” pentru contractarea serviciilor de deservire a delegațiilor oficiale. În cele mai multe din cazuri, suma achitată pentru cazarea oaspeților străini a depășit cifra de o sută de mii de lei, cu toate acestea, licitații sau alte concursuri de achiziții nu au fost organizate.

„Republica Moldova, spălătorie geopolitică a Rusiei sau de ce ne zâmbește Moscova crispată” este titlul editorialului semnat de Nicolae Negru în „Ziarul Naţional”. După recenta întâlnire între premierul Pavel Filip şi omologul său rus Dmitri Medvedev, Nicolae Negru vorbeşte despre un prefăcut interes manifestat de premierul rus pentru relațiile economice moldo-ruse și starea exporturilor moldovenești pe piața Rusiei, pe care tot Kremlinul le-a interzis, după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE. Interesul Federaţiei Ruse, crede editorialistul de la „Ziarul Naţional” ar avea legătură cu apropiatele alegeri prezidenţiale. „Putin încearcă astfel să-și refacă puterea de influență asupra electoratului moldav, să le acorde o mână de ajutor acelora care vor să elimine din joc cartea pericolului rus, ca să faciliteze alegerea unui candidat prorus, oficializând astfel rolul de spălătorie geopolitică a Republicii Moldova”, scrie Nicolae Negru.

Săptămânalul „Timpul” publică un amplu reportaj despre intervenţiile salvatorilor români pe teritoriul Republicii Moldova, amintind că intervenţia de săptămâna trecută, în care şi-au pierdut viaţa patru salvatori de la SMURD Iaşi a fost a 19-ea la număr. Primul pacient din Republica Moldova a fost transportat pe 17 septembrie 2015, iar în ţara vecină acest serviciu funcţionează deja de 26 de ani. Reporterii publicaţiei au stat de vorbă cu mai mulţi pacienţi moldoveni vieţile cărora au fost salvate pentru că, la un moment dat, a intervenit o echipă de salvatori SMURD. Printre ei şi Cristian Eni Carp, rănit într-un accident de maşină. Dacă nu intervenea echipa salvatorii români şi nu-l transportau de la spitalul din Sângerei în capitală, astăzi, se arată sigur băiatul, nu mai era printre cei vii.

Portalul specializat pe teme economice Mold-street.com scrie că noua Lege cu privire la Achiziţiile Publice, întrată în vigoare luna trecută, în loc să elimine lacunele existente în domeniu, deschide şi mai mult portiţa pentru acte de corupţii şi „inovaţii” ce au drept scop drenajul banilor publici. Reporterii portalului observă că au fost eliminate două condiţii importante: prima vizează firmele care se regăsesc în hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, implicate în fraude economice sau cazuri de corupţie. A doua se referă la fondatori – menţinea despre ei pur şi simplu a fost ştearsă din document. Odată excluse aceste condiţii, există riscul ca la concursurile publice să participe nestingheriţi agenţi economici implicaţi în acte de corupţie sau fraude economice.

Portalul de limba rusă Newsmaker.md dedică o analiză crizei valutare din stânga Nistrului, care, în opinia jurnaliştilor, s-ar transforma într-o criză social-politică. Jurnaliştii îl citează pe liderul Şcolii de cercetare de la Tiraspol, lider al mişcării „Narodnoe Edinstvo”, Anatolii Dirun, care susţine că pentru prima dată aşa numitele alegeri prezidenţiale în stânga Nistrului sunt însoţite şi de o criză valutară. În trecut, spune el, crizele mobilizat puterea de la Tiraspol, în prezent, însă, din contra, această dezbină societatea. Devalorizarea, crede Anatolii Dirun, este inevitabilă. „Întrebarea este alta: în ce condiţii se va produce această devalorizare şi ce măsuri vor fi luate pentru a reduce din consecinţele negative. Din păcate, odată cu trecerea timpului, pierdem din posibilitatea de a minimaliza pierderile”, conchide expertul de la Tiraspol.

Savantul şi fostul ministrul al Apărării Valeriu Pasat publică în „Nezavisimaia Gazeta” un articol dedicat recentelor negocieri în formatul 5+2 de la Berlin, privind reglementarea diferendului transnistrean. De altfel, autorul nu-şi face mari iluzii în privinţa acestor negocieri şi iată de ce: „Să nu ne amăgim. De la începutul conflictului a trecut un sfert de secol, timp în care au avut loc sute de întâlniri şi conferinţe, la care s-au discutat zeci de scenarii de reglementare, însă fără nici un rezultat palpabil. (…) Pacea şi buna înţelegere pot fi foarte uşor distruse, dar greu restabilite. Istoria conflictului transnistrean, din păcate, tocmai demonstrează această constatare”, e de părere Valeriu Pasat.

Mădălin Necşuţu de la „Evenimentul Zilei”, ediţia din Republica Moldova, se referă în editorialul său la numirea lui Valeri Kuzmin în calitate de Ambasador al Federaţiei Ruse la Bucureşti. Amintim că anterior Valeri Kuzmin a fost Ambasador la Chişinău. În opinia autorului, vestea delegării lui Kuzmin, fost ambasador al Rusiei în Republica Moldova, la București nu trebuie privită ca un semn de întrebare. Acesta nu vine în niciun caz cu o „năframă-n vârf de băț”. Numirea controversată a lui Kuzmin ca ambasador în România denotă exact nivelul relațiilor bilaterale dintre Federația Rusă și România și raportarea Moscovei la tipul de relații pe care și-l dorește pe viitor cu Bucureștiul.

„Cotele relațiilor dintre București și Moscova au atins poate cel mai scăzut nivel de după 23 august 1944, iar retorica și amenințările nucleare ale Rusiei către România au devenit un laitmotiv. Escaladarea tensiunilor nu mai poate fi oprită de nimic, odată cu scutul antirachetă de la Deveselu a devenit operațional, diminuând din puterea de disuasiune militară a Rusiei asupra acestei părți a Europei”.