Într-o amplă analiză plasată pe site-ul contributors.ro şi întitulată „Republica Moldova: coșmarul continuă” , expertul politic din România Armand Goşu scrie că 2015 nu este doar un an pierdut, ratat, o buclă din care Moldova pare că nu poate să mai iasă. Este anul aflat sub semnul „furtului secolului”, adică a jefuirii prin operațiuni frauduloase a trei bănci – de Economii, Unibank și Banca Socială, de circa un miliard de dolari, sub privirile îngăduitoare ale instituţiilor statului. ). Potrivit expertului, 2015 a fost anul în care controversatul oligarh Vlad Plahotniuc a devenit brandul internațional al Republicii Moldova, fiind identificat în tot mai multe cancelarii drept sursă a răului. Dar 2015 este și anul încolțirii mugurilor speranței că societatea civilă se trezește la viață, că scena politică evoluează nu doar în rău ci și în bine, că pe piața publică își fac apariția personalități necompromise, figuri noi, carismatice, în jurul cărora s-ar putea construi o alternativă la actualele partide politice.
Goşu trece în revistă şi câteva posibile scenarii ale evoluţiilor guvernării de la Chişinău. Fiind de părere că cea mai bună soluţie ar fi varianta în care intervin decisiv cancelariile occidentale prin ambasadele de la Chișinău în sprijinul lui Timofti, susținătorilor lui Plahotniuc li se atrage atenția că-și asumă riscul intrării Moldovei în colaps financiar și sub presiunea diplomaților străini se agrează o formulă de guvernare cu o mare coaliție PLDM, PDM și cei 14 foști comuniști, adunați în Platforma social-democrată, PL și deputații neafiliați (total 71 deputați), ce susține un guvern (politic sau tehnocrat) care să înceapă reforme pentru a debloca ajutoarele externe fără de care Moldova nu poate supraviețui. Doar sub presiunea constantă a ambasadelor străine de la Chișinău coaliția va putea rezista iar guvernul începe reformele. Ele ar trebui să debuteze cu scoaterea Justiției de sub controlul lui Plahotniuc, prin înlocuirea procurorului general și a celui anticorupție, reconstruirea din temelii a partidelor politice prin modificare legii de finanțare a acestora și demararea unei reale campanii împotriva marii corupției.
Cât despre alegerile anticipate, în acest moment ele sunt puțin probabile pentru că deputații nu doresc să plece acasă după doar un an de mandat, fără nici o perspectivă de a rămâne în jocul politic. Totuşi, potrivit lui Goşu, anticipatele care în acest moment par improbabile ar putea deveni nu doar probabile ci și dezirabile spre sfârșitul primăverii sau în toamnă, în cazul în care politicienii de la Chișinău nu reușesc să creeze o coaliție politică funcțională și să aleagă viitorul președinte al republicii.
Analiza în întregime poate fi găsită pe contributors.ro