Promo-LEX: Alegerile prezidenţiale au fost competitive, dar parţial libere

Alegerile prezidenţiale de anul trecut au fost competitive, pentru că au existat 12 candidaţi înregistraţi, care au reprezentat întregul spectru de opţiuni politice existent în Republica Moldova. Totodată, acestea au fost parţial libere din punctul de vedere al exprimării votului şi al formării opiniei obiective privind mersul alegerilor. De această părere membrii Misiunii Promo-LEX de observare a alegerilor, care au realizat o radiografie a scrutinului prezidențial, prezentată în cadrul unei mese rotunde joi, 26 ianuarie, transmite IPN.

Şeful echipei e analiză, Igor Bucătaru, a menţionat că alegerile au fost parţial libere pentru că a fost restricţionată libertatea alegătorilor de peste hotare de a-şi exprima votul, a fost limitat dreptul alegătorilor de a-şi forma o opinie obiectivă prin acţiunile de PR negru şi manipulare a opiniei publice din partea concurenților electorali. De asemenea, au existat practici de corupere a alegătorilor şi au fost utilizate resurse administrative în scrutin. Printre aspectele problematice ale alegerilor prezidenţiale Igor Bucătaru a menţionat reglementarea insuficientă a colectării semnăturilor în listele de subscripţie, neaplicarea sancţiunilor pentru activităţi de corupere a alegătorilor şi transportarea organizată a alegătorilor la secțiile de votare.

Cornelia Călin, analista finanţelor concurenţilor electorali în cadrul Misiunii de observare, a afirmat că la scrutinul electoral din 2016 au fost mascate cheltuielile grupurilor de iniţiativă. Un alt aspect depistat este diminuarea transparenţei raportării financiare prin ascunderea locului de muncă al donatorilor în rapoarte.

Şeful Misiunii de observare, Pavel Postica, a formulat câteva recomandări în ceea ce priveşte scrutinele electorale. La capitolul colectarea semnăturilor este necesară excluderea autentificării listelor de subscripţie de către autorităţile publice locale. „Acest filtru de autentificare a listelor de subscripţie de către administraţia publică locală practic a făcut imposibilă colectarea semnăturilor în diasporă şi în regiunea transnistreană. Atunci când este vorba de alegerile naţionale, din punctul nostru de vedere, acest filtru este inoportun şi nu este argumentat în niciun fel”, a spus Pavel Postica.

Potrivit lui, e necesară o reglementare explicită a categoriilor de persoane cu drept de colectare a semnăturilor. La fel, e necesară introducerea sancțiunilor pentru colectarea semnăturilor de către persoane neautorizate, pentru că este vorba despre date cu caracter personal.