Procurorul și ministrul justiției nu ar trebui să facă parte din CSM, oficial european

Procurorul general și ministrul justiției nu ar trebui să facă parte din componența Consiliului Superior al Magistraturii, ședințele de judecată ar trebui să fie deschise, iar hotărârile de judecată – publicate, cu excepția cazurilor în care e nevoie de protecția minorilor și a victimelor abuzului sexual. Recomandările sunt făcute Nils Muiznieks, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, care și-a încheiat o vizită de cinci zile la Chișinău, transmite IPN cu referire la un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Întrebat referitor la anunțul oficial al UE despre faptul că lipsește Republica Moldova de ultima tranșă dintr-un ajutor financiar pentru reforma justiției din Moldova, Nils Muiznieks consideră că acest anunț transmite un semnal cât se poate de puternic autorităților – că încă multe rămân de făcut în ceea ce privește reformarea sistemului de justiție. „Bine, și eu am observat unele deficiențe în ceea ce privește funcționarea acestui sistem în ultimele cinci zile. Este adevărat că putem vorbi și despre unele progrese în anumite domenii, dar eu aș vrea să încep anume cu menționarea acelor lacune. Deci, unu la mână: trebuie să fie consolidată independența sistemului judecătoresc prin reformarea Consiliului Superior al Magistraturii și aici am în vedere scoaterea din componența Consiliului Superior a procurorului general și a ministrului justiției”, a notat oficialul european.

Comisarul european pentru drepturile omului susține că încă multe rămân de făcut în vederea consolidării transparenței sistemului judecătoresc și anume este vorba despre faptul că ședințele de judecată trbuie să fie deschise, și nu închise. Ședințele închise să fie excepție, atunci când această măsură este justificată de protecția victimelor minore sau a victimelor unor crime de natură sexuală sau protecția intereselor statului, dar aceste prevederi trebuie să fie interpretate foarte îngust, și nu în sens larg.

În opinia sa, încă multe rămân de făcut în ceea ce privește aplicarea măsurilor preventive. Mulți reprezentanți ai societății civile și ai avocaților au deplâns condițiile de detenție în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău și au menționat că plasarea persoanelor în detenție preventivă în acest penitenciar reprezintă o formă de intimidare și o modalitate de a extrage mărturii din partea acestor persoane.

Nils Muiznieks s-a referit și la cazul lui Andrei Brăguța. Potrivit lui, acesta a scos în evidență mai multe lucruri care trebuie să fie soluționate. În primul rând, este vorba despre cum sunt tratate persoanele aflate în detenție.