Principalele curente ale prezidenţialelor 2016, analiză

Analistul politic Igor Boțan, într-o analiză publicată pe portalul alegeri.md, subliniază că indiferent de numărul candidaţilor ce urmează a fi înregistraţi, mesajele acestora pentru cetăţeni pot fi grupate în cinci curente majore, mai mult sau mai puţin intercalate, transmite IPN.

Curentele identificate de Igor Boțan sunt: pro-românesc unionist, pro-european guvernamental, pro-european de alternativă, pro-eurasiatic și al decretului unic. Analistul remarcă faptul că toate cele cinci curente au în vedere depăşirea crizei în care s-a pomenit Republica Moldova în ultimii doi ani. Diferenţa constă în modalităţile prin care se doreşte depăşirea crizei.

Referindu-se la fiecare curent în parte, Igor Boțan spune că cel unionist pledează cauza re-unirii Republicii Moldova cu România în baza dreptului istoric şi a celui internaţional, după exemplul re-unirii Germaniei în 1990. Adepții acestui curent consideră că acesta are un bazin electoral de cel puţin 30%.

Curentul pro-european guvernamental pledează cauza integrării europene a Republicii Moldova, consideră prioritară implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi realistică depunerea în 2019 a cererii de aderare la UE.

Curentul pro-european de alternativă pledează cauza integrării europene, insistă pe fortificarea instituţiilor statului, scoaterea acestora din captivitatea oligarhilor, se sprijină pe mişcarea protestatară şi segmente largi ale populaţiei care au avut de suferit de pe urma crizei provocate de devalizarea sistemului bancar.

Curentul eurasiatic pledează pentru refacerea relaţiilor de colaborare a Republicii Moldova cu Federaţia Rusă şi Uniunea Economică. Consideră că Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu UE a fost negociat prost. Adepții acestora pledează pentru un model de federalizare ce ar garanta independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova, diminuând tendinţele şi pericolele separatiste. Igor Boțan opinează că acest curent se bucură de suportul majorităţii relative a populaţiei Republicii Moldova, în mod special al minorităţilor naţionale şi al „moldoveniştilor” – segment al populaţiei băştinaşe pentru care deosebirea moldovenilor de români este principială.

Curentul decretului unic, spune analistul, este cel mai original. Promovează ideea că şeful statului ales în urma alegerilor directe din 30 octombrie trebuie să fie preşedintele unui singur decret. Campania electorală urmează a fi desfăşurată astfel, încât preşedintele ales să aibă mandat popular pentru dizolvarea Parlamentului şi convocarea unor alegeri parlamentare anticipate.

Analistul spune că se aşteaptă că o bună parte dintre cei 23 de potenţiali candidaţi, în special cei independenţi, fără suport din partea unor formaţiuni politice, nu vor avea capacitatea să colecteze numărul necesar de cel puţin 15 mii de semnături pentru a fi înregistraţi în calitate de candidaţi.