Primarii rămân fără autonomie financiară. De ce s-a speriat guvernarea? (EL)

Primarii vor trebui să mai aştepte cel puţin un an promisa descentralizare a finanţelor publice. Autorităţile, care programaseră să înceapă reforma din 2014, brusc s-au răzgândit şi au amânat-o pentru 2015. Cu pretextul că ar mai fi necesare nişte reforme preventive. De ce, în ultimă instanţă, s-a speriat guvernarea? Liliana Barbăroşie a adunat posibile explicaţii.

Părtaşi ai descentralizării financiare sunt în acest moment primarii din toate partidele, inclusiv comunist. Unul din edilii liberal-democraţi, Gheorghe Răileanu, de la Cimişlia, ne-a explicat de unde vine acest sprijin atotcuprinzător al reformei:

„Neoficial, fiecare deputat are dreptul să gestioneze undeva 3,5 – 4 milioane de lei, el hotărăşte la ce primării şi ce obiecte să îndrepte aceşti bani. Aceşti deputaţi ca regulă sunt ghidaţi foarte puternic de criteriul politic. Dacă e un primar care e mai apropiat partidului din care face parte deputatul, îi acordă lui mai mult, acelor care nu sunt din partidul respectiv nu li se alocă nimic. ca regulă, se alocă celor care fac parte din partidul respectiv. Un an întreg până la aprobarea bugetului se duc negocieri: uite, am să-ţi dau atâta, dacă ceva nu i-o plăcut, nu-ţi mai dă, ia de la tine şi dă la altul. Apoi se începe acelaşi ciclu anul viitor. Anul trecut nu ţi-am dat, îţi dau anul acesta şi tot aşa.”

Practica descrisă de primarul oraşului Cimişlia, aflată precum cred majoritatea ong-urilor de profil la limita legalităţii, este detestată de toţi aleşii locali. Cu toate acestea, ei vor mai trebui s-o suporte cel puţin un an. Şi asta pentru că o lege făcută din banii donatorilor şi care ar fi trebuit să răstoarne paradigma discreţionară de finanţare a localităţilor a fost amânată pentru 2015. Deşi iniţial ar fi trebuit să fie pusă în practică deja din 2014. Motivele invocate de autorităţi au fost sonorizate pentru noi de deputatul liberal-democrat Veaceslav Ioniţă, preşedintele comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe:

„Trebuie să nu aibă iluzii primarii. Or, atâta timp cât nu revizuim tot ce înseamnă taxe locale, pentru că noi în prezent practic nu avem aceste taxe decât în Chişinău şi Bălţi, primarii nu vor avea capacitatea să activeze în baza noii legi. Mai avem probleme cu impozitul de proprietate, pentru nu am finalizat procedura de evaluare a proprietăţilor. Mai există o problemă cu impozitul pe venit, că se colectează la locul de muncă, nu de trai. Toate trebuie revizuite şi apoi să implementăm legea.”

Criticii amânării cred însă că de vină sunt alegerile parlamentare de peste un an. Deputatul liberal, Valeriu Munteanu, ne-a explicat care ar fi legătura:

„Coaliţia a amânat legea pe simplul motiv că la sfârşitul lui 2014 vor avea loc alegeri şi ei nu doresc ca primarii pe care îi controlează ei, iar PD cu PLDM controlează împreună vreo 70 la sută din primari, să fie independenţi. Ei îşi doresc ca primarii lor să rămână controlabili. Primul test este mitingul de duminică. Fiecare primar trebuia să aducă vreo 200 de persoane la adunare. Dacă s-au isprăvit cu această sarcină, o să le dea bani: la rectificare, la alte proceduri.”

Potrivit deciziei finale a legislatorilor majoritari, legea va fi mai întâi pilotată în trei raioane şi capitală. Acestea îşi vor forma la anul bugetele nu în funcţie de cheltuieli, după principiul cine are cheltuieli mai mari, primeşte mai mult, aşa cum s-a procedat până acum, ci în corespundere cu numărul de locuitori, întinderea teritoriului şi puterea economică a localităţii. Chiar şi cei mai înveteraţi critici ai actualului primar al Chişinăului – liberalul Dorin Chirtoacă partidul căruia acum este în opoziţie faţă de guvernare – spun că disponibilitatea ciudată a coaliţiei de a-i da Chişinăului libertate financiară ascunde de fapt dorinţa acesteia de a-l pune pe butuci în ajun de alegeri. Comunistul Eduard Muşuc:

„ Prognoza mea este, ştiind care sunt intenţiile majorităţii, că vor să pună pe brânci autorităţile Chişinăului. Eu nu sunt prieten al lui Chirtoacă, dar asta se va întâmpla. Veţi vedea. Vor urma şi alte modificări în politica bugetar-fiscală, în bugetul statului. Vă veţi convinge.”

Descentralizarea, mai ales cea financiară, a puterii locale este o reformă cerută de ani de zile autorităţilor de la Chişinău de forumurile europene, în speţă Consiliul Europei. Indignaţi de amânarea reformei, un grup de 25 de primari au organizat chiar zilele trecute un flash-mob în faţa sediului instituţiei de la Strasbourg, pentru a-i face cunoscută decizia coaliţiei de guvernare. Cel mai mult aleşii locali se tem că, fiind amânată pentru un an post-electoral, reforma nu va mai ajunge să fie realizată. Pentru că s-ar putea ca partidele învingătoare în alegerile parlamentare de anul viitor să nu dorească să şi-o asume.

sursa: europalibera.org