450 de localităţi de peste Prut s-au înfrăţit cu primării româneşti pentru a putea avea acces la fonduri pentru dezvoltare. Edilii moldoveni cer Guvernului de la Bucureşti să dea bani direct autorităţilor locale şi nu Executivului de la Chişinău. O ordonanţă din 2014 prevede că România poate finanţa proiecte în localităţile moldoveneşti înfrăţite.
O mie de primari de pe ambele maluri ale Prutului s-au adunat la Bucureşti pentru a parafa parteneriate culturale şi economice între localităţile româneşti şi cele moldovene. Aceste acorduri vin cu avantaje clare pentru edilii moldoveni. Guvernul României poate sprijini cu bani proiecte necesare comunităţilor din localităţile înfrăţite.
„Aceste înfrățiri ar trebui cumva și bugetate în bugetele locale din România. Comunitatea locală ar vedea că ceva bun se întâmplă și asta le-ar da încredere să susțină în continuare direcția proeuropeană a Republicii Moldova. Dacă ar avea în fiecare an 100.000 de euro la bugetul lor suplimentar, credeți-mă, lucrurile vor merge ireversibil spre integrarea europenă indiferent ce va fi în Guvernul Republicii Moldova,” spune Dorin Chirtoacă, primar Chişinău.
„Să cerem guvernului Cioloș să finanțeze corespunzător autoritățile locale din România și să susțină proiecte în Republica Moldova și să nu mai bage bani în Guvernul domnului Plahotniuc de la Chişinău,” precizează George Simion, preşedintele Platformei unioniste Acţiunea.
„Foarte multe comunități și din România nu pot să trăiască numai din resurse propriii. Și guvernul are un rol de determinant în a susține aceste comunități locale din România să își ajute frații de peste Prut,” spune Ludovic Orban, vicepreşedinte Camera Deputaţilor.
Edilii din Republica Moldova spun că banii românești ajunși până acum pe mâna Guvernelor de la Chișinău nu s-au simțit şi în creșterea nivelului de trai al populației. Președintele Klaus Iohannis a oprit un împrumut de 150 de milioane de euro pe care România trebuia să îl acorde Executivului de la Chișinău, tocmai din cauza instabilității politice.