Statistica spune că ne aflăm în cel mai bun an pentru achiziţia unui apartament din 2007 încoace. Nesiguranţa locului de muncă şi teama că nu vor putea returna creditele contractate îi opresc pe oameni să cumpere apartamente.
Victor URSU
Unul dintre barometrele care arată cu mare acurateţe care este momentul oportun pentru o investiţie imobiliară îl reprezintă raportul dintre preţul cerut de vânzători și salariul mediu net din respectiva ţară. Specialiștii susţin că cu cât acest raport este mai mic, cu atât momentul pentru achiziţia unui imobil este mai prielnic. Statisticile arată că în 2012 este înregistrat un raport destul de favorabil dintre preţul mediu al unui apartament și câștigul net. În 2007 raportul a fost și mai favorabil celor care doreau să cumpere însă atunci era practic imposibil să obţii un credit bancar, din cauza ratelor exorbitante.
Teama zilei de mâine bate statistica
În iunie 2007 bula imobiliară era la apogeu. Cererea pentru locuințe era în creștere. Cei mulți cumpărători preferau să achiziționeze imobile de pe piața secundară, fapt ce a influențat ascensiunea prețurilor la imobile cu aproape 200 de euro pe metru pătrat, la 908 euro în medie. Pe de altă parte, companiile de construcții cu greu își vindeau apartamentele din cauza spațiilor mari. Peste un an începea criza economică. Preţurile s-au dus în jos, iar – după patru ani – în 2012, în medie, preţul apartamentelor din Capitală a coborât aproape la nivelul celui din 2007.
Statistica spune clar: la sfârşitul lui 2011 metrul pătrat al unui apartament era de 650 euro, ceea ce înseamnă că un apartament cu o odaie de 30 metri pătraţi putea fi cumpărat în decembrie anul trecut în medie cu 19 500 euro. Datele Anuarului statistic pentru 2010 relevă că salariul mediu lunar al unui angajat din Chişinău în 2010 a constituit 3737,2 lei. Raportat la preţul locuinţei, un apartament ar costa 75 de salarii medii lunare.
În acelaşi timp însă, dacă luăm în calcul salariul mediu pe economie pe ţară, preţul mediu al locuinţelor a scăzut de la echivalentul a 95 salarii medii lunare în anul 2010, la echivalentul a 90 salarii medii la sfârşitul trimestrului patru al anului 2011. Scăderea reală este astfel de cinci puncte procentuale.
Faţă de 2008 – an ce a precedat criza, în 2011 preţurile locuinţelor sunt cu 20 puncte procentuale mai mici. Cel mai mare preţ mediu al locuinţelor în 2008 era de 908 euro pentru un metru pătrat în timp ce în 2011 s-a redus până la 614 euro.
Încrederea depinde de siguranţa slujbei
Preţurile trebuie să reflecte nu doar de câștigurile oamenilor, ci și capacitatea și încrederea lor că pot returna un împrumut. Această încredere depinde de siguranţa locului de muncă, de așteptările privind creșterea veniturilor, iar ele nu sunt prea optimiste. Creditarea imobiliară este practic la un nivel foarte redus, astfel încât nu este relevant cât se cere pe apartament, ci câţi bani are cumpărătorul. Cererea solvabilă a ajuns la un nivel foarte jos, așa că degeaba a scăzut preţul apartamentelor cu un procent însemnat.
Preţul cade. Oamenii nu se grăbesc să cumpere
În acelaşi timp însă, dacă luăm în calcul salariul mediu pe economie pe ţară, preţul mediu al locuinţelor a scăzut de la echivalentul a 95 salarii medii lunare în anul 2010, la echivalentul a 90 salarii medii la sfârşitul trimestrului patru al anului 2011. Scăderea reală este astfel de cinci puncte procentuale.
Dacă luăm evoluţia preţ salariu 2008 – an ce a precedat criza şi 2011, scăderea preţurilor la imobile e mult mai mare de 20 puncte procentuale. Cel mai mare preţ mediu al locuinţelor în 2008 fiind de 908 euro, în timp ce în 2011 – 614 euro. Astăzi, preţul apartamentelor a ajuns practic la nivelul celor din 2007, dar cererea pe piaţă este destul de limitată. majoritatea cumpărătorilor fiind conştienţi de situaţia dificilă din construcţii aşteaptă ca preţurile din piaţă să mai cadă.
De ce se refuză apartamente la preţ redus
Comparând câteva zeci de oferte pentru apartamentele din 2008 respectiv 2012, din lunile martie și aprilie, și luând în considerare aceeași sursă (anunțurile din ziarul Makler) se constată o scădere medie cu 49%.
Analiştii consideră că apartamentele s-au ieftinit dar nu trebuie de uitat că numărul persoanelor care câștigă azi suficient pentru a-şi permite un credit este incomparabil mai mic faţă de 2008. Numărul salariaţilor a scăzut şi el, ceea ce a redus aria persoanelor care se pot gândi la un apartament. Iar o parte dintre cei eligibili pentru a lua un credit au deja unul. O altă parte dintre cei eligibili pentru un credit imobiliar au ajuns restanţieri și cu siguranţă nu au nici o intenţie să ia un nou credit.
Investiţiile pe piaţa imobiliară sunt în cădere liberă
Cererea mică de pe piaţa imobiliară a condus la faptul că investiţiile în construcţia locuinţelor au fost în descreştere cu 8,4%, la 2,1 miliarde lei, în anul 2011 comparativ cu anul precedent. Totodată, au fost date în folosinţă 5,2 mii apartamente noi cu suprafaţa totală de 589,3 mii m², cifră în creştere cu 7,9% faţă de anul 2010. Construcţia de locuinţe s-a realizat, în fond, de către agenţii economici din sectorul privat care au construit 4,1 mii apartamente cu suprafaţa totală de 479,6 mii m² – 81,4% din suprafaţa totală a locuinţelor date în folosinţă. Comparativ cu anul 2010 acest indicator a crescut de 8,2%.
Distribuţia după mediul de rezidenţă arată, că în mediul urban au fost date în folosinţă 4,3 mii apartamente cu suprafaţa totală de 478,9 mii m² sau 81,3% din suprafaţa locuinţelor date în folosinţă în total pe ţară. Comparativ cu anul 2010 cota-parte a locuinţelor date în folosinţă în mediul urban s-a micşorat cu 4,6 puncte procentuale.
Distribuţia în profil regional arată că cel mai mare volum al construcţiilor de locuinţe s-a înregistrat în municipiul Chişinău, unde au fost date în folosinţă 3,6 mii apartamente cu suprafaţa totală de 434,5 mii m² (73,7% din volumul total al locuinţelor date în folosinţă în total pe ţară), în creştere cu 2,2% faţă de anul precedent.
În anul 2011 numărul clădirilor de locuit (fără casele de locuit individuale) aflate în construcţie neterminată a constituit 971unităţi (în anul 2010–1134 unităţi) cu suprafaţa totală de 1315,9 mii m².
sursa:eco.md