Administrația Prezidențială a anunțat vineri că președintele Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru ratificarea Acordului privind asistența financiară rambursabilă între România și Republica Moldova.
Într-un articol de pe cursdeguvernare.ro, autorul Victor Bratu, trece în revistă condiţiile impuse de România pentru oferirea creditului de 150 de milioane de euro şi comentariile mai multor experţi despre gradul de îndeplinire a acestor condiţii de Republica Moldova
Condițiile impuse Moldovei și stadiul de îndeplinire
Pe lista măsurilor cerute de Bucureşti în schimbul împrumutului se află:
- Prioritizarea clară a implementării Agendei de Asociere Uniunea Europeană-Republica Moldova
- Un proces transparent și credibil care să ducă la numirea neîntârziată a Guvernatorului Băncii Naţionale, cu respectarea criteriilor de profesionalism şi integritate și care să contribuie la recredibilizarea BNM
- Stabilirea unei foi de parcurs (roadmap) pentru ajungerea la un acord cu FMI cât mai repede posibil
- Iniţierea unui pachet legislativ pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri
- Lansarea unei analize sistemice a vulnerabilităţilor din sistemul bancar şi fixarea unui calendar legislativ de corectare a acestora
- Prezentarea unui plan de actualizare şi aplicare a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie, inclusiv o evaluare a performanței Procuraturii și Centrului Național Anticorupție
- Consultarea si conlucrarea strânsă cu reprezentanții societății civile din Republica Moldova
Persoane apropiate cercurilor decizionale de la Bruxelles declară pentru cursdeguvernare.ro că solicitările formulate de Guvernul României au fost făcute la solicitarea președintelui CE Jean Claude Junker, care spera ca astfel să forțeze guvernul de la Chișinău să implementeze reformele solicitate de Comisie.
”Din ceea ce cunosc de la Chișinău, cred că stadiul de îndeplinire a angajamentelor este undeva la 30%. Realitatea din teren au determinat Bruxelles-ul și Washington-ul să refuze solicitările de reluare a finanțărilor, ceea ce face vital pentru Plahotniuc să aibe acces la banii din România.
Lista de solicitări europene a generat prea puțină legislație și prea multe vorbe frumoase- de exemplu: agenda de asociere UE-Moldova a prilejuit recent, cu ocazia împlinirii a 100 de zile de guvernare Filip, o dezbatere parlamentară în care, de fapt, a fost discutată o analiză produsă de un ONG. Nu s-a votat nimic concret.
Apoi, a fost emisă o lege care privește Procurorul General. Insuficient, ar trebui schimbat un pachet întreg de legi ale Justiției, ar trebui modificată și Constituția.
Sigur, a fost numit un nou guvernator al Băncii Centrale. E totuși prea puțin…”, afirmă profesorul Armand Goșu.
”Există un document agreeat, atât de guvernul României cât și de guvernul Republicii Moldova, în legătură cu acest credit. Cel puțin pe partea de reformă a Justiției lucrurile au mers înainte. Sigur, sunt multe probleme nerezolvate, în special pe partea de combatere a corupției, însă încerc să privesc obiectiv lucrurile:
În primul rând, cel puțin până după alegerile prezidențiale, nu există alternativă credibilă la guvernarea Filip, acesta este răul cel mai mic în acest moment.
În al doilea rând, guvernul de la Chișinău nu se poate salva numai cu acești bani, deci este obligat să meargă înainte pe calea reformelor. Să nu uităm că banii nu ajung imediat la Chișinău. Știu că bugetul pe 2016 aprobat de Parlament nu conține această sumă, deci guvernul, Ministerul de Finanțe, ar trebui să vină cu o rectificare bugetară, astfel încât împrumutul să ajungă la Chișinău în iulie-august, dacă nu chiar mai devreme.
Cred că aceste fonduri ar trebui transferate pentru că Moldova are nevoie de stabilitate”, afirmă profesorul Radu Carp.
”În ianuarie 2016, premierul Filip a facut o vizita la Bucuresti, prilej cu care a agreat cu omologul Cioloș, o lista de 7 condiții care trebuiau îndeplinite de guvernul de la Chișinău pentru acordarea primei tranșe de 60 mil euro.
Din cele 7 conditii, una a fost îndeplinita în totalitate (prioritizarea implementarii Acordului de Asociere cu UE prin adoptarea Planului Naţional de Armonizare a Legislaţiei pentru evidenţa transpunerii actelor UE în legislaţia naţională si alta partial) și s-a organizat concurs pentru selectarea unui guvernator al BNM.
Alte condiții, cruciale pentru procesul de reforme, nu au fost indeplinite. Voi menționa doar faptul că lupta împotriva corupției sistemice nu a început. Cel mai bun exemplu: Ilan Shor, una dintre persoanele care a recunoscut prin declarație scrisă în fata procurorilor ca este implicata în furtul miliardului din banci, este liber și exercită funcția de primar al orașului Orhei.
În martie 2016, premierul Filip a realizat o vizita la Bruxelles, prilej cu care a obtinut doar critici din partea partenerilor europeni si nicio promisiune cu privire la reluarea programelor de asistenta financiara.
Trebuie menționat și faptul că oligarhul Plahotniuc a reusit sa controleze aproape total R. Moldova (prin institutii, partide, parlament, mass-media, retele de socializare). Pana in prezent sarcina acestui sistem de control a fost aceea de a mima reformele, prin adoptarea unor prevederi legale netranspuse in practica, prin distribuirea in mass-media a unor mesaje false cu privire la activitatea guvernului si chiar a oligarhului insusi (vizita in SUA).
Mai mult autoritatile din R. Moldova au inceput sa-i hartuiasca pe cei care au pariticipat la protestele Platformei DA, pe cei implicati in activitatile partidului de opozitie PAS, condus de fostul ministru, Maia Sandu. In acelasi timp, vocile critice din societatea civila sunt subiecte ale mesajelor denaturate transmise de mass-media, site-urile controlate de Plahotniuc
Cine sunt cei care au asumat guvernarea în ianuarie 2016? Cu mici exceptii sunt aceeași politicieni care s-au aflat la putere incepand din 2009: corupti, ale caror voturi pot fi usor cumparate pentru investirea unui nou guvern, santajabili prin averile care nu pot fi justificate. În spatele acestui sistem politic se afla oligarhul Vlad Plahontiuc, implicat printre altele in spalarea a 20 mld $ bani rusesti prin bancile moldovenesti, cu multiple identitati (cetatenia moldoveneasca, romana si rusa), legaturi cu mafia ruseasca.
În acest context, viitorul R. Moldova nu este unul optimist. Banii acordati de Romania vor fi folositi, probabil, pentru a asigura o stabilitate relativa pana la alegerile prezidentiale. Sunt o gură de oxigen pentru un guvern care se împrumuta cu dobanzi de 20% de la băncile private pentru a plăti salariile bugetarilor și pensiile.”, afirmă și Ileana Racheru, doctor în Științe Politice, cercetător la Institutul Diplomatic Român.