“Presa are tot dreptul să prelucreze informaţii ce vizează demnitarii şi funcţionarii publici, chiar dacă le place sau nu”

“Atât timp cât trăim într-o societate democratică, mass-media poate să admită un nivel mai mare de ingerinţă în raport cu funcţionarii publici, comparativ cu alte instituţii. Prelucrarea datelor cu caracter personal este legală şi binevenită chiar, atât timp cât interesul publicului prevalează. Limita poate fi extinsă până la infinit, atât timp cât există o bănuială rezonabilă.”
Declaraţia a fost făcută de Sergiu Bozianu, şef-adjunct al Direcţiei evidenţă şi control a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP), la şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie de joi, 7 mai, cu tema „Protecția datelor cu caracter personal ale demnitarilor: drept la viața privată sau scut pentru cei corupți și piedică pentru jurnaliștii de investigație”.
În cadrul şedinţei, reprezentanţi ai CNPDCP şi mai mulţi jurnaliști au discutat despre accesul la datele personale ale demnitarilor, până unde pot să meargă jurnaliştii în accesarea informaţiei despre demnitari, mai ales în cazul celor asupra cărora planează suspiciuni de corupţie şi implicare în afaceri dubioase.
Potrivit lui Sergiu Bozianu, chiar dacă un anumit funcţionar nu doreşte ca jurnaliştii să afle informaţia despre proprietăţile sale, mass-media are tot dreptul să acceseze bazele de date şi să utilizeze informaţiile existente cu scopul documentării unui subiect de presă. “Numele persoanei, adresa şi alte date disponibile în variate documente nu sunt o informaţie secretă şi publicarea lor nu încalcă legea, cu excepţia IDNP-ului, care nu poate fi făcut public sub nicio formă. Greutatea informaţională pe care o presupune acest cod este enormă, producând efecte juridice chiar şi după moartea persoanei”, a precizat specialistul.
El a mai precizat că jurnaliştii au acces legal la prelucrarea imaginilor video ale camerelor montate la instituţiile de stat. Totodată, instituţiile sunt obligate să emită informaţii oficiale solicitate de presă în termen de 15 zile lucrătoare, cu posibilitata prelungirii termenului cu cinci zile, în anumite situaţii. Refuzul se poate solda cu o pedeapsă contravenţională. Asta dacă instituţia de presă sesizează organele competente – Poliţia sau instanţa de judecată.

sursa: anticoruptie.md