Portretul viitorului preşedinte în viziunea alegătorilor

Aproape jumătate dintre respondenţii unui sondaj (49%) consideră că viitorul preşedinte ar trebui sa fie mai degrabă un politician, în timp ce 29% sunt de părere că trebuie să fie un tehnocrat. Fiecare a cincea persoană intervievată nu a fost în stare să răspundă la această întrebare. Datele se regăsesc într-un studiu sociologic, desfăşurat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor între 19 şi 30 septembrie, transmite IPN.

Răspunzând la întrebarea: „Care dintre caracteristicile exterioare sunt cele mai importante pentru imaginea politică a viitorului preşedinte”, peste 1/3 dintre intervievaţi (34%) au spus că şeful statului trebuie, în primul rând, să posede capacitatea de a face impresia unui om încrezător. 28% dintre intervievaţi sunt de părere că şeful statului trebuie să dispună de capacitatea de a aduce încredere şi afecţiune. Pentru fiecare al patrulea respondent este importantă înfăţişarea. 19%  au solicitări de discurs competent şi articulat.

Acelaşi studiu arată că 63% dintre intervievaţi ar prefera în funcţia de preşedinte un bărbat şi doar 15% – o femeie. Pentru 13% dintre respondenţi nu contează sexul candidatului.

Doar 48% dintre respondenţi susţin că alegerea directă a şefului statului va contribui la soluţionarea problemelor deosebit de importante ale societăţii. Fiecare a cincia persoană are o părere opusă şi a opinat că problemele se vor agrava, 27% susţin că în societate nu vor interveni schimbări esenţiale, iar 5% nu s-au putut pronunţa la tema dată.

47% dintre respondenţi consideră că fraudele electorale influenţează mult rezultatul final al alegerilor, 32% – foarte mult, fiecare a noua persoană intervievată – puţin, doar 1% crede că fraudele electorale nu influenţează deloc rezultatul final al alegerilor. 9 % nu s-au putut pronunţa în acest sens.

Circa 1/3 dintre respondenţi (31,8%) consideră că alegerile se fraudează cu mult timp înainte de ziua de vot, în perioada pre-electorală, fiecare a cincea persoană chestionată este de părerea că acest lucru are loc în perioada campaniei electorale, în procesul perfectării listelor alegătorilor. 12% cred  că în ziua votării se fraudează cel mai mult. 9% sunt de părerea că cel mai frecvent infracţiuni sau contravenţii electorale se comit în timpul numărării voturilor, 7% – la etapa elaborării rapoartelor. Un grup important de respondenţi (14%) nu şi-a format o opinie pe subiectul respectiv.

Cercetarea a fost efectuată în pe un eşantion de 1 165 de respondenţi din 79 de localităţi, reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, exclusiv regiunea transnistreană, cu o eroare maximală de + 3,0%.