Politicienii moldoveni se conformează într-un mod minimalist cu recomandările anti-corupţie ale UE: creează noi instituţii, dar le alocă resurse insuficiente; numesc experţi credibili la conducerea instituţiilor, dar le acordă responsabilităţi neclare; adopte legile cerute, dar le diluează conţinutul. Aceste constatări se conţin în numărul 3 al publicaţiei Policy Brief, transmite IPN.
Autorii raportului subliniază că în Moldova pluteşte suspiciunea larg răspândită că oligarhii politici controlează într-un mod neoficial structurile de drept, care sunt calificate drept – slabe. Distincţia dintre politicieni şi oameni de afaceri este greu de făcut în Republica Moldova, iar partidele politice sunt anexe ale unor persoane din topurile cu cei mai bogaţi moldoveni. Conflictele personale dintre fostul prim-ministru Vlad Filat şi fostul vicepreşedinte al Parlamentului Vlad Plahotniuc au cauzat mai multe crize guvernamentale care au subminat eficienţa coaliţiei pro-europene. Mulţi alegători au ajuns să asocieze Uniunea Europeană însăşi cu coaliţia guvernamentală, iar această percepţie în rândul oamenilor devine din ce în ce mai frustrantă pentru diplomaţii europeni aflaţi la Chişinău.
Autorii raportului subliniază că, pe termen mediu, UE ar trebui să încurajeze în Moldova fuziunea dintre Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie, cu scopul de a aduce sub aceeaşi umbrela anchetatorii şi procurorii, o revizuire a cadrului juridic al Comisiei Naţionale de Integritate, cu scopul de a clarifica responsabilităţile şi partajarea puterii în conducerea instituţiei, o analiză a legilor penale şi administrative pentru a permite sancţiuni cu adevărat serioase pentru actele de corupţie.
sursa: ipn.md