Europa Liberă: Republica Moldova continuă să piardă pozițiile, cândva cucerite, în topul țărilor care aspiră spre o presă liberă. Cum se întâmplă că un regim declarat democratic, de fapt, are reputație proastă, cade în coada acestui clasament?
Petru Macovei: „Tocmai aceasta și este metamorfoza situației pentru că într-adevăr acum rezultatele Republicii Moldova în topurile făcute de Reporterii fără Frontiere și de Freedom House arată că încet-încet revenim la datele problemei de până în anul 2009, când Republica Moldova, în 2008 era o țară fără presă liberă, ulterior ne-am bucurat cu toții că am avansat și ne-am așteptat la reforme. Și tocmai în cuvântul „reforme”, probabil, rezidă și răspunsul la întrebarea dumneavoastră.
„Minunații” noștri guvernanți de după 2009, care au spus atât de multe lucruri frumoase și în programele lor de guvernare, și au planificat lucruri la fel de frumoase și sănătoase, din punctul nostru de vedere, nu au făcut mai nimic. Mai nimic pentru că în anul 2010 s-au adoptat totuși niște legi și chiar la începutul anului 2011 eram cumva convinși că mergem pe un făgaș bun, că reformele vor continua și în câtva timp chiar vom ajunge în topul țărilor unde presa este cu adevărat liberă. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, din păcate.
Inițial, s-au făcut niște reforme de fațadă, după care, atunci când a venit vorba despre reforme cu adevărat importante, care atingeau interesele private ale unor radiodifuzori, tot ei și politicieni sau importanți oameni de afaceri cu interes în politic, lucrurile, practic, s-au blocat și a început mimarea reformelor și pe domeniul libertății presei, și al libertății de exprimare (pentru că mimarea reformelor are loc și în alte domenii).”
Europa Liberă: Să luăm un domeniu hârtie de turnesol: regimul actual, oricât ar fi el de reticent la reforme, înțelege ce înseamnă dauna propagandei, propagandei rusești în special? Și, având o regiune separatistă sub coaste, ar trebui cumva să acționeze în consecință. De mult se caută remediul și în Uniunea Europeană, și nu doar, împotriva propagandei. Autoritățile moldovene au încercat, barem, să identifice niște soluții, nu atât de radicale ca în Ucraina, de exemplu, care a pus stavilă foarte categoric în fața posturilor rusești, dar un minim remediu împotriva acestui fenomen, care lucrează pe durata deceniilor?
Petru Macovei: „Chiar nu cred că guvernanții din Republica Moldova și cei care sunt acum, coaliția de guvernare, și coalițiile care au fost anterior, înțeleg foarte bine impactul absolut nociv pe care îl are propaganda asupra populației, de lungă durată.”
Europa Liberă: Adică nici măcar nu au conștientizat?
Petru Macovei: „Sunt absolut convins de aceasta pentru că, altminteri, politicienii, același Plahotniuc, care retransmite în Republica Moldova, cea mai mare tribună propagandistică rusească „Первый канал”, însă el face acest lucru, chiar dacă s-a erijat, vă amintesc, la începutul anului 2015, în mare apărător al produsului audiovizual autohton, una peste alta, nu a făcut nici cât e negru sub unghie pentru a bloca buletinele de știri și emisiunile analitice de la „Первый канал”, care sunt pline de propagandă, pline de minciuni, în raport și cu Ucraina, și cu Republica Moldova. Și există o mulțime de exemple care confirmă acest lucru.”
Europa Liberă: Doar „TV7” a făcut aceasta.
Petru Macovei: „TV7” a făcut în mai 2015, când deputatul Chiril Lucinschi, proprietarul postului, a anunțat că acoperă buletinele de știri și emisiunile informativ-analitice. Ceilalți nu au făcut-o. Trebuia obligatoriu, din punctul meu de vedere, dacă Plahotniuc sau cei de la Partidul Democrat ar fi fost persoane, politicieni responsabili, cel puțin, să facă același lucru.”
Europa Liberă: Fiți de acord că mai nocive decât știrile totuși sunt talk showurile. Întâmplător, am prins un fragment, unde un personaj, care se numește Tolstoi, Ivan Tolstoi, se pare că, era în discuție. Zborurile acestea deasupra Mării Baltice și îi spunea unui corespondent american: „А мы великая держава. Мы летим где хотим”. Acesta e un semnal dat și populației, dar și unui militar care în câteva zile, de fapt, așa a și făcut. A repetat „бочка” aceea, manevra aceea foarte periculoasă. Și a devenit deja foarte frecventă maniera aceasta de a închide transponder-ele și de a face niște manevre care, Doamne ferește, duc spre conflicte. Iată poftim, cine nu a înțeles încă, efectul absolut malefic al unor talk showuri de acestea dezblehuiete.
Petru Macovei: „Pe de altă parte, vorba în limba engleză, „just a business”, oamenii fac afaceri din retransmiterea în Republica Moldova a unor branduri care sunt încă populare. Și rezultatele Barometrului de Opinie Publică aceasta arată, că „Первый канал”este un post de televiziune privit de majoritate. Și multă lume chiar are încredere în ceea ce se spune la acest post. Și acesta este, iarăși, un efect advers al faptului că autoritățile noastre, în general, nu se preocupă de problema propagandei rusești în Republica Moldova, iar CCA care este, vă reamintesc, garantul interesului public în audiovizual, la fel ca politicienii, mimează anumite monitorizări, aparent, aplică niște sancțiuni, însă nu urmărește ca sancțiunile acestea să își aibă efectul, nu monitorizează pe lungă durată aceste posturi. În rezultat, avem situaţia foarte urâtă de acum, când posturile de propagandă străine sunt bine mersi în Republica Moldova. Mai mult decât atât, acelaşi CCA a oferit relativ nu demult încă o licenţă pentru postul „NTV” din Federaţia Rusă, care la fel este o portavoce a propagandei kremline bine cunoscute şi foarte rău intenţionate în raport cu ţările din apropierea Rusiei.”
Europa Liberă: Cum vine, atunci? Semnezi, pe de o parte, Acordul de Asociere, te împrieteneşti cu Occidentul şi, pe de altă parte, tolerezi la tine în teritoriu propaganda antioccidentală, antieuropeană. Mă refer şi la „REN TV” şi la „RTR Moldova”, documentare pe o sprânceană de orientare antieuropeană, de parcă renunţi, de fapt, la visul tău pro-european.
Petru Macovei: „Explicaţia ar fi în celebra deja dorinţă a moldoveanului de a suge de la două ţâţe. Oamenii vor să aibă beneficiile foarte clare, pe care ni le oferă apropierea de Uniunea Europeană şi sub aspectul asistenţei pentru implementarea reformelor, şi sub aspectul la modul practic – reparaţia unor drumuri sau reconstrucţia unor spitale sau grădiniţe de copii etc., etc., pe de o parte.
Pe de altă parte, este şi dorinţa politicienilor din Republica Moldova, speriaţi unii dintre ei de puterea Federaţiei Ruse, una aparentă sau închipuită, sau chiar şi reală. Alţii, sunt absolut convins, chiar fac jocul Moscovei în teritoriul Republicii Moldova. Şi tocmai pentru aceasta noi suntem încă împotmoliţi în discuţiile dintre vectorul european şi vectorul euroasiatic.
Chiar zilele trecute am văzut o ştire ce se întâmplă în Georgia, de exemplu, unde aproape 80% dintre cetăţeni optează pentru aderarea ţării la Uniunea Europeană şi circa 70% pentru aderarea ţării lor la NATO. În Republica Moldova rezultatele sunt de-a dreptul dezastruoase ale Barometrului de Opinie Publică, numărul euroscepticilor este în creştere, iar acest lucru este tocmai un efect al propagandei ruseşti şi al faptului că mulţi politicieni autohtoni tolerează propaganda.”
Europa Liberă: Cine măsoară comportamentul presei şi gradul de libertate are în vedere şi tehnicile de manipulare, şi lucrurile urâte, pe care le face presa locală pe interior cu propria populaţie? Avem şi aşa exemple suficiente.
Petru Macovei: „Şi aceasta este o problemă în plus pentru teritoriul Republicii Moldova, pentru piaţa media din ţara noastră…”
Europa Liberă: Adică nu e destul că avem propaganda rusească, o amplificăm?
Petru Macovei: „Avem şi una internă care se amplifică tot mai mult şi mai mult. Cu fiecare criză politică, cu fiecare criză guvernamentală, cu fiecare ceartă sau hârâială între doi politicieni, mass-media controlate de către aceştia furnizează publicului informaţii manipulatorii pe conveier. Şi fac lucrul acesta, fără a se sinchisi, fără să se gândească la deontologia profesiei noastre de jurnalist, or, aceasta ne face deosebiţi de oricare alt purtător de cuvânt sau propagandist.”
Europa Liberă: Ca să nu vorbim pe teren gol, vă dau cel mai recent exemplu pe care, sunt convins, l-aţi văzut. La un post de televiziune, la „Prime”, mă uit la un reportaj despre intrarea coloanei de tehnică militară americană în Republica Moldova, episodul cu intervenţia socialiştilor nu a existat, pur şi simplu. Şi mă gândeam de ce trebuia el decupat. Un telespectator a văzut la alte posturi episodul acesta, e treaba lui cum îl interpretează. Dar nu poţi să-l decupezi din realitate, să-l declari inexistent doar pentru că nu-ţi place sau nu ştiu din care raţiune.
Petru Macovei: „Este un truc, este o tehnică de manipulare utilizată şi în perioadele precedente. Să ne aducem aminte cu Vlad Filat, care nu era în poza cu Angela Merkel. Să ne aducem aminte şi protestele din 24 aprilie, când oamenii, cică, s-au dus să protesteze în faţa procuraturii municipale sau a sectorului Centru din Chişinău şi nu în faţa casei oligarhului Vlad Plahotniuc. Sunt tehnici de manipulare, de prezentare selectivă şi distorsionată.”
Europa Liberă: Şi mai funcţionează ele?
Petru Macovei: „Din păcate, da. Şi aceasta pentru că, unu la mână, cetăţenii din ţara noastră nu sunt încă suficient de bine înarmaţi cu cunoştinţe care să le ofere o protecţie împotriva unor astfel de manipulări. Foarte multă lume îşi dă seama, chiar şi în cadrul Zilelor Libertăţii Presei, pe care le desfăşurăm acum în Republica Moldova, avem întâlniri în provincie cu oameni şi mă bucură că tot mai mulţi oameni înţeleg să discearnă informaţia adevărată de cea falsă sau distorsionată, manipulatoare. Oameni privesc, însă nu neapărat cred în ceea ce li se spune de la televizor.”
Europa Liberă: Dar picătura chinezească?
Petru Macovei: „Da, s-ar putea să-şi aibă efectul, aşa cum se întâmplă în Federaţia Rusă. Chiar dacă foarte mulţi oameni care gândesc din Federaţia Rusă nu acceptă politica Federaţiei Ruse în raport cu Ucraina şi, în general, politica expansionistă a Federaţiei Ruse şi de „русский мир” etc., etc., totuşi rezultatele alegerilor sunt cele pe care le ştim. Chiar dacă ele, admitem că sunt, uşor sau mai puțin, măsluite, oricum majoritate absolută a cetăţenilor acceptă această politică şi votează pentru liderii de la Kremlin.”
Europa Liberă: „Зачистка” i-a reuşit. În lista de soluţii, remedii pe care le căutaţi dumneavoastră împotriva acestui gen de „jurnalism”, faceţi apel la conştiinţa jurnaliştilor. Înseamnă aceasta că v-aţi pierdut speranţa ca să intervină legislatorul, să intervină CCA, cei care ar trebui, de fapt, să se trezească, să vadă că îşi dau cu stângul în dreptul, că lucrurile acestea pot avea efect de bumerang?
Petru Macovei: „Din punctul meu de vedere, ca om care lucrează într-o asociaţie de presă, de foarte mulţi ani, şi am avut diferite colaborări cu diferite guverne de până acum şi coaliţii guvernamentale, eu nu mai am nicio încredere în clasa politică moldovenească actuală şi nu cred că ea este capabilă să facă reforme pe segmentul media, cele pe care le aşteptăm, adică în interesul publicului.
Ultima speranţă este legată de Codul Audiovizualului, care se află acum în examinare în Parlament şi care nicidecum nu este prezentat, cel puţin, în primă lectură pentru a fi dezbătut de către Parlament. Însă am aflat din surse parlamentare că în a doua lectură va fi modificat foarte mult textul, astfel încât conceptul iniţial va fi total distorsionat.
Vă reamintesc, este vorba de un document elaborat de societatea civilă în 2011, pe care noi îl susţinem, şi nu numai noi, dar şi Consiliul Europei. Deci, dacă nici această speranţă nu se materializează şi nu este adoptată o lege nouă a audiovizualului, care ar reglementa foarte multe lucruri, inclusiv activitatea CCA, transparenţa proprietăţii, concentrarea media pe diferite segmente, atunci sunt absolut convins că nu mai există nicio speranţă cu clasa politică din Moldova. De ce? Pentru că oamenii care sunt acum la conducere în ţara noastră, sunt de acord cu cei care spun că sunt cu mentalitate criptocomunistă, oameni care nu înţeleg esenţa funcţiei publice, pe care ei o deţin şi care consideră că, din moment ce au ajuns la putere, trebuie neapărat să controleze tot şi pe toţi.”
Europa Liberă: Dacă funcţionează în Rusia, în Kazahstan, în Belarus, de ce nu ar putea şi aici?
Petru Macovei: „Tocmai este problema modelelor pe care ni le alegem. Noi doar ne uităm la modelul rusesc şi la cel kazah şi nu ne uităm la modelul din Belgia sau din alte ţări europene, care sunt ţări cu democraţie avansată, cu o societate civilă…”
Europa Liberă: Socialismul francez, de exemplu.
Petru Macovei: „Exact. Pe de altă parte, răspunzând direct la întrebarea dumneavoastră cu apelurile către jurnalişti, cel mai grav lucru care se întâmplă acum, ca un efect advers al propagandei interne, este decredibilizarea meseriei de jurnalist. Colegii de la instituţii media credibile, puţinele care au mai rămas şi care reflectă realitatea obiectiv şi echidistant, se plâng tot mai des că cetăţenii îi aseamănă pe ei cu toţi jurnaliştii din Moldova, iar toţi jurnaliştii din Moldova au acum renumele unor cumpăraţi, unor oameni care pentru bani pot face orice. Şi tocmai pentru această reputaţie proastă, pe care şi-au făcut-o cu mâinile lor colegii care lucrează în trusturile de media mincinoase, manipulatorii, deci, această reputaţie proastă se răsfrânge cumva asupra întregii bresle. Este important ca breasla să aibă mecanisme de respingere sau mecanisme de protecţie împotriva pseudo-jurnaliştilor.”
Europa Liberă: Cum ar fi Consiliul de Presă?
Petru Macovei: „De exemplu, sau semnalarea publică a fiecărui caz, dezbaterea publică cu cetăţeni, cu oameni simpli, cu formatori de opinie în diferite formate. De asemenea, eu insist ca acei jurnalişti care s-au compromis să fie cumva descurajaţi. Inclusiv, noi avem situaţii când unii jurnalişti au obţinut, în perioadele precedente, premii jurnalistice, „Mărul de cristal”, care se dă anual de către clubul de presă din Chişinău. Bine, sunt jurnalişti care, mai nou, s-au compromis prin materiale la comandă, prin jurnalism comercial şi de tot tipul, prin manipulări de tot felul. Sunt absolut convins că acestor domni şi doamne trebuie să le fie retrase premiile care le-au fost oferite anterior pentru jurnalism de calitate, nu pentru altceva le-au fost oferite, nu pentru ochi frumoşi.
Acum ar trebui să descurajăm astfel de practici prin retragerea acestor premii. Sunt convins că poate pe unii dintre ei, care au simţit gustul banului sau le place foarte mult să influenţeze, să manipuleze, la fel cum sunt şi ei manipulaţi de patronii televiziunilor lor, s-ar putea pe unii să nu-i afecteze atât de mult. Însă publicului îi va fi transmis un mesaj foarte puternic că breasla jurnalistică din Republica Moldova îşi doreşte să se însănătoşească.”
Europa Liberă: Aceasta ar avea rost, dacă şi publicul, consumatorii de presă, ar înţelege şi s-ar asocia. Credeţi că ar putea deveni arbitru?
Petru Macovei: „Sunt convins de lucrul acesta. Şi din activitatea Consiliului de Presă din Moldova din ultimii ani pot să afirm că tot mai mulţi consumatori de presă reacţionează, atunci când media transmite mesaje manipulatorii sau false, sau când încalcă drepturile altor persoane în materialele jurnalistice. Aceasta denotă, din punctul meu de vedere, şi un grad mai mare al maturităţii publicului.”
Europa Liberă: Deci, pacienţii prind la minte?
Petru Macovei: „Din punctul meu de vedere, da. Aceasta se întâmplă în special în oraşe, în special în capitală. Este important să mergem cu astfel de lecţii, dacă vreţi, de educaţie mediatică şi la cetăţenii din provincie, în şcoli şi nu numai, cu tineri de diferite profesii, diferite vârste. Chiar dacă oamenii trecuţi de prima tinereţe sunt mai greu de convins, totuşi este important să le fie transmise astfel de mesaje. Şi moldovenii nu sunt atât de naivi, ca să creadă chiar tot ce li se spune de la televizor. Dacă le vii cu exemple concrete şi le spui: „Iată aceasta este realitatea şi iată cum a fost prezentată de „Первый канал”, „Publika”, „Jurnal TV” sau alte televiziuni”, oamenii înţeleg, în cele din urmă.”
Europa Liberă: Da. Şi aceasta trebuie de făcut, până nu e prea târziu.
Petru Macovei: „Este adevărat.”