Peste 9 mii de cetăţeni cer impozitarea Mitropoliei Moldovei

Semnatarii unei petiţii online, circa 9500 de persoane, solicită ca Mitropolia Moldovei să fie impozitată. Potrivit membrilor grupului de iniţiativă, care au lansat această petiţie săptămâna trecută, cultele religioase sunt scutite condiţionat de plata impozitelor, iar printre condiţii este că nu trebuie să susţină formaţiuni politice sau candidaţi. Mai mulţi semnatari ai petiţiei au declarat, marţi, într-o conferinţă de presă la IPN că Mitropolia Moldovei, manifestându-şi preferinţa pentru un anumit candidat la prezidenţiale prin declaraţiile unor clerici, a semănat dezbinare şi ură printre creştinii ortodocşi din Republica Moldova.

Avocata Doina Ioana Străisteanu, a menţionat că în petiţie se solicită impozitarea bisericilor, mănăstirilor şi magazinelor religioase pentru toate serviciile prestate şi lucrurile comercializate. Se solicită impozitarea doar a Mitropoliei Moldovei deoarece este unica ce şi-a manifestat preferinţele politice în cadrul mai multor campanii electorale. „În momentul în care Mitropolia se implică în politică nu merită să fie scutită de impozite”, a spus jurista.

În petiţie se solicită ca Inspectoratul Fiscal de Stat să verifice dacă Mitropolia Moldovei mai corespunde criteriilor legale prin care poate fi scutită de impozite. Inspectoratului Muncii i se cere să verifice de ce toţi cei care activează în cadrul bisericilor şi mănăstirilor – de la cântăreţi la paznici – nu au contracte de muncă şi poliţe de asigurare medicală. De asemenea, Procuraturii Generale i se cere să verifice dacă se conţin elemente de trafic de persoane în acţiunile de a recruta persoane cu dizabilităţi şi orfani care cerşesc pentru biserici.

Rodion Gavriloi, activist civic şi absolvent al Seminarului teologic ortodox al Arhiepiscopiei Bucureşti, a menţionat că din mai multe reportaje în presă s-a observat luxul în care trăiesc liderii Mitropoliei Moldovei, aceasta însemnând că ei şi-au încălcat jurământul propriu de a trăi sărac. În opinia sa, Mitropolitul Vladimir şi episcopul Marchel, care şi-au anunţat anterior sprijinul pentru candidatul socialist la prezidenţiale, Igor Dodon, trăiesc mai degrabă ca veritabili oameni de afaceri. Activistul a menţionat că atât Mitropolitul, cât şi episcopul, se supun Patriarhiei de la Moscova şi acest lucru îi face să susţină un candidat pro-rus, iar declaraţiile lor în raport cu candidata Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, au avut ca scop denigrarea ei în faţa enoriaşilor.

Ion Andronache, şi el activist civic, student la Academia de Teologie Ortodoxă Chişinău, subordonată Mitropoliei Moldovei, a spus că exprimarea publică a preferinţelor politice de către unii clerici nu reprezintă întreaga Biserică. „Nu doar clericii formează Biserica. Biserica suntem şi noi, credincioşii, iar declaraţiile câtorva clerici nu-i reprezintă pe mai mulţi credincioşi. Prin acţiunile lor s-ar putea deduce că au exclus din Biserică enoriaşii care preferă alt candidat. Eu, în calitate de creştin ortodox, sunt pentru impozitarea instituţiilor bisericeşti. Biserica a devenit o formă mai pompoasă a Oficiului stării civile, unde preotul dictează preţurile”, a spus activistul.

Petru Negură, sociolog şi lector al Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, a menţionat că petiţia semnată de mii de persoane nu reprezintă un act de răzbunare împotriva Bisericii, ci o adresare către instituţiile statului de a pune lucrurile la punct, mai ales că Biserica se comportă ca un agent economic şi un actor politic nedeclarat. Lectorul a făcut apel către clerici să-şi aducă aminte de vocaţia Bisericii, de a lucra cu oamenii, ci de a nu face publicitate politică.

Urmează ca juriştii să întocmească demersurile oficiale pe care să le transmită în timpul apropiat instituţiilor de resort.