Persoană discriminată în realizarea dreptului la servicii de ocupare a forței de muncă

O persoană s-a adresat Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității invocând faptul că a fost discriminată în procesul de înregistrare în calitate de șomer.

Petiționarul susține că a depus setul de acte necesare pentru a se înregistra în calitate de șomer ca să poată beneficia de suportul financiar acordat de stat pe perioada stării de urgență. Cererea sa însă nu a fost satisfăcută, fiind informat că, în Registrul Agenției Servicii Publice, există date privind deținerea de către acesta a calității de asociat în cadrul unei societăți cu răspundere limitată, ceea ce nu-l face eligibil pentru statutul de șomer. Temeiul refuzului are la bază o circulară a Ministerului Sănătății, Muncii, Protecției Sociale în care este stipulat că titularii patentei de întreprinzători, persoanele înregistrate în calitate de asociat/administrator/fondator al gospodăriei țărănești nu pot fi înregistrați cu statut de șomer, fiindcă activitatea pe care o practică este asimilată activității desfășurate în cadrul unui loc de muncă.  

Consiliul a reținut că practica interpretării extensive a cerinței referitoare la lipsa locului de muncă drept condiție de înregistrare cu statut de șomer, dezavantajează categoria de persoane care nu au un loc de muncă clasic, iar examinarea tuturor circumstanțelor cauzei arată că refuzul față de petiționar a fost determinat tocmai de calitatea acestuia de asociat în cadrul  societății comerciale.

În susținerea poziției sale, petiționarul a menționat că, până în prezent, nu a obținut venituri din activitatea de asociat, iar această calitate în cadrul societății nu se încadrează în definiția locului de muncă, în cadrul căruia persoana activează în baza contractului de muncă, oferind servicii pentru care este remunerat.

Examinând circumstanțele particulare, Consiliul ajunge la concluzia că refuzul de înregistrare a statutului de șomer determinat de echivalarea generală a calității de asociat cu activitatea desfășurată la un loc de muncă clasic este neconformă principiului egalității. Mai mult decât atât, Consiliul a constatat că  organul teritorial pentru ocuparea forței de muncă nu a luat în calcul dacă persoana desfășoară anumite activități în societatea respectivă, care este starea economică a societății la momentul depunerii cererii de înregistrare a statutului de șomer și nici disponibilitatea persoanei de a începe imediat activitatea la un loc de muncă identificat.  Astfel, situația particulară în care se regăsea petiționarul, și anume că societatea comercială se afla în proces de lichidare, nu prezenta nici un impediment real de a fi gata să înceapă activitatea imediat în cazul în care urma să fie angajat.

Simpla deținere a statutului de asociat în cadrul unei societăți cu răspundere limitată nu trebuie echivalată cu deținerea unui loc de muncă care ar justifica respingerea unei cereri de înregistrare cu statut de șomer.

Consiliul, studiind prevederile Legii cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj nr. 105/2018, constată că în textul actului normativ sintagma „loc de muncă” este utilizată frecvent, însă nu se regăsește noțiunea acestei sintagme. Or, definirea noțiunilor apare drept o precondiție pentru aplicarea uniformă a acestora de către toți actorii implicați.

Consiliul a luat act de intenția Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale de promovare a unui mecanism privind implementarea prevederilor Legii cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj nr. 105/2018, iar prin reglementările propuse, Consiliul speră că nu vor fi admise încălcări ale principiului egalității și nediscriminării.