Pentru sau contra amenzilor proporționale cu veniturile

Nu există nici o logică trans-europeană a amenzilor, după cum, în ciuda tuturor eforturilor, încă nu a fost unificat nici procesul de acordare a permisului, nici permisul însuși, la nivel european.

De aceea, în unele țări care au introdus permisul de conducere pe puncte, cum e mai ales Franța, amenzile se însoțesc de o foarte complicată grilă de stabilire a punctelor ce pot fi retrase.

Scopul amenzilor este multiplu, desigur: educativ, securitar, ba chiar și economic, pentru că statul trebuie să-și umple cuferele din greșelile tale.

Greșelile mici și care nu duc la spital sau la moarte de om sunt chiar binevenite, căci aduc bani statului, iar un buget administrativ în care nimeni n-ar mai plăti amenzi s-ar vedea serios redus.

Există apoi ideea ca amenzile să fie proporționale cu veniturile, idee veche de când lumea, sau cel puțin de când există banii ca unitate de schimb.

Elvețienii și finlandezii au introdus de mult acest principiu în legislație. In Elveția, de pildă, un automobilist bogat prins în exces de viteză cu Mercedes SLS a achitat o amendă al cărei echivalent în euro este de 720.000. Aproape un milion de dolari amendă. Omul mergea cu 290 km/oră pe o șosea unde viteza permisă era de 120 km/h. Un alt elvețian, conducând o Testarossa, a plătit la rândul său o amendă de 207.000 euro.

In Finlanda, de asemenea, un milionar a plătit o amendă de 170.000 euro pentru că depășise viteza legală cu 40 km, în vreme ce un șofer de taxi a primit o amendă de doar 360 euro, deși radarul l-a prins că depășise viteza cu 100 de km.

Tot în Finlanda, un conducător auto a plătit o amendă record de 54.000 de euro pentru că conducea cu 23 km peste limita de viteză, iar el s-a plâns ulterior pe rețelele sociale că legea penalizează succesul. Omul câștigă 6,5 milioane euro pe an.

De ce așa disproporție în calcularea amenzii? Pentru că în Finlanda amenzile sunt proporționale cu venitul.

Chiar și în aceste țări, însă, nu chiar toate amenzile sunt proporționale cu veniturile, ci doar cele considerate grave. Astfel, în Elveția, o biată trecere pe roșu e amendată și acum cu 250 de franci, indiferent de nivelul veniturilor.

Și pentru că am pomenit faptul că penalizările legale pentru delicte minore au și o dimensiune economică, tot în Elveția orice pedeapsă cu închisoarea de mai puțin de 6 luni e transformată automat în amendă proporțională cu veniturile.

–––-

Guvernul Republicii Moldova a decis recent să mărească toate amenzile şi să revizuiască unitatea convenţională, care nu va mai fi legată de cotația leul, dar va constitui un procent din salariu mediu pe economie. Dacă decizia va fi votată şi în Parlament, atunci unitatea convenţională va creşte în 2016 de 2,5 ori, de la 20 de lei, cât este acum, la 50 de lei. Plafonul maxim al amenzii contravenţionale şi a celei penale se vor tripla.

Proiectul de lege prevede reguli mai stricte și pentru șoferi. Amenzile pentru cei care conduc în stare de ebrietate, de exemplu, ar putea fi majorate de aproape opt ori, de la trei mii de lei până la peste 25 de mii.

Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, autorul proiectul, a explicat că în contextul creşterii semnificative a inflaţiei în ultimii ani e nevoie de ajustarea mărimii unitaţii convenţionale. El a mai spus că prin înăsprirea amenzilor se urmăreşte prevenirea infracţiunilor şi contravenţiilor care s-au intesificat în ultimii ani.

Scopul proiectului de lege este de a reeduca populaţia şi nu de a suplini bugetul de stat, a insistat Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari.

Mai mulţi experţi cred dimpotrivă, că autorităţile s-ar baza mai mult pe raţionamentele financiare.

„Dacă în lumea civilizată, menirea amenzilor este de a servi un instrument de corecție, de azi în Moldova acestea au menirea de a servi drept sursă de baza de acumulare a veniturilor la buget”, a notat într-un comentariu pe Facebook, expertul Economic Stanislav Madan. El a mai precizat în context „Tot noi muritorii de rând trebuie sa acoperim Nota de plata pentru Miliardul furat de dânșii”.

Expertul Eugen Ghileţchi de la Institutul de politici şi reforme europene crede şi el că autorităţile înăsprind amenzile urmăresc în primul rând acumularea mai multor venituri la buget:

„Unde guvernul are puţină dreptate este că totuţi setarea unităţii convenţionale la o cifră fixă este problematic din perspectiva inflaţiei. Am avut o inflaţie destul de mare anul trecut şi nici nu mai ţin minte de când nu a fost modificată această unitate convenţională. Pasul lor este logic, dar eu totuşi aş ţine la jumătate de procent din salariu mediu pe economie, fiindcă altfel creşterea este considerabilă şi presiunea care va fi pusă pe seama cetăţenilor este destul de mare. Totodată există riscul că pur şi simplu cu această majorare a unităţii convenţionale va creşte nivelul mitei acordată poliţistului sau persoanelor care amendează.”

Cu cât e mai mare amenda, cu atât creşte şi ispita de a da, dar şi de a lua mită, spun mai mulţi experţi. În opinia lor, e necesar să fie garantat că cei care percep amenzi nu vor putea fi mituiţi.