Procuratura Anticorupție respinge acuzațiile Ministerului Justiției, conform cărora instituția ar fi interpretat „eronat” și „tendențios” modificările recente la Codul penal prin care pedepsele pentru deputații, miniștrii, judecătorii și procurorii implicați în cazuri de corupție au fost reduse. Modificările, promovate și adoptate de PAS, care au intrat în vigoare în toamna anului 2024, indică asupra unui proces legislativ „defectuos”, care favorizează interesele anumitor categorii de persoane și pune sub semnul întrebării angajamentul guvernării de a lupta împotriva corupției, consideră Mariana Kalughin, expertă anticorupție în cadrul Transparency International – Moldova.
„Procuratura Anticorupție nu a interpretat eronat sau tendențios modificările la Codul penal (Legea nr.136/2023) care au intrat în vigoare la 07.09.2024, prin care pedeapsa a fost redusă pentru mai multe infracțiuni de corupție”, a precizat PA într-un răspuns pentru Teleradio-Moldova, urmare a acuzațiilor Ministerului Justiției. (Detalii – AICI).
Mai mult, reprezentanții instituției susțin că modificările legislative au dus, inclusiv, la scăderea pedepselor și pentru alte tipuri de infracțiuni de corupție săvârșite, de exemplu, de funcționari internaționali, persoane cu demnitate publică sau persoane publice străine. Au scăzut pedepsele, spune PA, și în cazul infracțiunilor de trafic de influență (art. 326), abuz de serviciu (art. 327), depășirea atribuțiilor de serviciu (art. 328).
Expert anticorupție: nu găsim o argumentare, o justificare a intervențiilor la Codul penal
În timp ce Ministerul Justiției consideră că modificările operate la Codul penal clarifică legislația existentă și asigură pedepse echitabile, iar PA își exprimă îngrijorarea cu privire la sancțiunile reduse pentru mită, experta anticorupție Mariana Kalughin pune sub semnul întrebării angajamentul Guvernului de a lupta împotriva acestui flagel.
„Rezultă că parlamentarii, care sunt persoane cu demnitate publică, au intervenit în favoarea lor, în fond, asupra unui text legislativ. Aceasta, după mine, e mai mult decât un proces legislativ defectuos, dar și promovarea unor interese ale unor categorii de persoane în detrimentul și disproporționat interesului public general. (…) Tocmai poziția guvernării cu privire la corupție în acest caz nu este de înțeles. Pentru că, pe de o parte, atunci când au aprobat Strategia securității naționale, singurul pericol intern a fost catalogat corupția. Pe de altă parte, micșorează, fără a veni cu statistici, pedepsele pentru infracțiunile de corupție. E o poziție neclară, confuză, care evident decredibilizează guvernarea în sensul larg al acestui cuvânt”, a declarat experta în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
sursa: moldova1.md
Pentru anul 2024, Republica Moldova a înregistrat un scor de 60 de puncte, în Indicele…
În fiecare an în preajma sărbătorilor de Paști, pompierii din Orhei, Telenești, Rezina și Șoldănești…
Un proces-verbal de control al Inspectoratului de Supraveghere Tehnică privind volumul cheltuielilor făcute din banii…
Potrivit declarației de avere și interese personale depuse de deputata din Orhei, Mariana Cușunir aceasta…
Anul trecut, președintele raionului Orhei, Vasile Adașan a avut un salariu total de peste 275…
În anul 2021 Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională a inițiat proiectul ”Renovarea și modernizarea tehnică…