Organizaţiile membre ale Iniţiativei Civice pentru Integritatea în Serviciul Public condamnă „atitudinea superficială” de care a dat dovadă Comisia Naţionala de Integritate la examinarea cauzei judecătoarei Mariana Pitic privind încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015. Reacţia societăţii civile vine după ce Comisia Naţională de Integritate (CNI) a dispus clasarea cauzei magistratei vizate, transmite IPN cu referire la o declaraţie semnată de ONG-uri.
Pe data de 28 aprilie anul curent, CNI a dispus iniţierea controlului privind încălcarea regimului juridic al declarării veniturilor şi proprietăţii pentru anul 2015, după ce în mai multe surse media au apărut informaţii despre proprietăţile nedeclarate ale soţului Marianei Pitic şi valoarea neobişnuit de mică a automobilelor trecute în declaraţiile veniturilor şi proprietăţilor din 2014 şi 2015. Pe 14 iulie, Comisia Naţională de Integritate a constatat lipsa unei încălcări intenţionate din partea judecătoarei Mariana Pitic şi a clasat cauza. Motivul invocat de către CNI a fost faptul că automobilul declarat de către judecătoare este un bun al fostului soţ, de care aceasta a divorţat în iunie 2011.
Organizaţiile societăţii civile subliniază că o analiză a declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate pentru anii 2014 şi 2015, în care figurează automobilul Porsche Cayenne, arată însă că Mariana Pitic este proprietara automobilului. Acesta figurează ca fiind procurat în anul 2014 contra sumei de 11 mii de lei, în schimbul unui automobil BMW-X5 vândut pentru 10 mii de lei. Sumele indicate de către judecătoare sunt departe de a corespunde valorii reale a automobilelor. Indicarea unor sume fictive în documentele care certifică provenienţa automobilelor este un fapt care aparent a fost omis de către CNI. De asemenea, trezeşte nedumerirea de ce CNI nu a atras atenţia asupra faptului că, deşi este divorţată, Mariana Pitic, conform investigaţiilor jurnalistice, continuă să locuiască în aceeaşi casă cu fostul soţ, fără a declara imobilul.
Organizaţiile membre ale Iniţiativei Civice pentru Integritatea în Serviciul Public insistă că acest caz este unul de referinţă în activitatea CNI deoarece este vizată o judecătoare, care trebuie să dea dovadă de integritate în exercitarea profesiei sale. Organizaţiile consideră că prin adoptarea unor asemenea decizii, CNI acţionează în contradicţie cu propriul său obiectiv de prevenire şi combatere a îmbogăţirii ilicite şi a corupţiei în rândul demnitarilor publici.
Organizaţiile cer Comisiei Naţionale de Integritate să-şi exercite atribuţiile cu maximă responsabilitate şi să examineze cu o mai mare minuţiozitate cauzele de presupusă încălcare a regimului juridic de declarare a veniturilor şi proprietăţilor.
Iniţiativa Civică pentru Integritatea în Serviciul Public a fost lansată de cinci organizaţii: Fundaţia Soros-Moldova, Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Analiză şi Prevenire a Coruptiei (CAPC), Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT) şi Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIN), care îşi propun să sporească controlul asupra integrităţii persoanelor care deţin funcţii de conducere în instituţiile publice, monitorizând eficienţa mecanismului de verificare a averilor şi intereselor acestora.