Pandemia de COVID-19 ne afectează nu doar sănătatea fizică, ci și pe cea mintală. Pandemia a scos la iveală tot felul de frici, pe care le au oamenii, dar despre care nu prea au avut timp sau nevoia să vorbească. Acum, că a trebuit să ne izolăm ca să ne simțim în siguranță față de un virus care ne seceră aproape fără să reușim să reacționăm, fricile s-au intensificat și oamenii au început să caute mai des consiliere psihologică. Anume despre aceasta am vorbit cu Olga Jalbă, psiholog cu formare în psihoterapie cognitiv-comportamentală și coordonator al Centrului. Comunitar de Sănătate Mintală Orhei
Doamna Jalbă, a crescut sau nu numărul de adresări ale populației în perioada pandemiei la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală ? Sunt sau nu afectați oamenii din raion de probleme mentale cauzate de această pandemie?
Să ști că da. A crescut numărul adresărilor și nu mă refer la beneficiarii care sunt în evidența noastră, ci mă refer la persoane care niciodată nu s-au adresat la psiholog sau psihiatru. Ne-au cerut ajutorul persoane care au avut stări de panică, stări de anxietate, îngrijorare excesivă față de sănătate, îngrijorare față de familie, depresii, stări de izolare, pentru că și condițiile care s-au creat în perioada respectivă a dus la dezechilibrarea stării psiho-emoționale a oamenilor.
Noi ca serviciu de sănătate mintală am fost instruiți, toți psihologii pe țară, cum să acordăm consiliere în criză, cum să abordăm persoanele care au diverse frici provocate de COVID-19, reabilitare post-covid, am fost instruiți cum să acordăm ajutor și colegilor din serviciile de sănătate, medicilor, asistentelor și tuturor specialiștilor. Chiar și noi am trecut prin stări de îngrijorare. Orice om normal, când are în față așa o noutate, chiar cuvântul ”pandemie”, te îngrijorează, începi să fii mai speriat, să nu știi ce te așteaptă în următoarea zi, să ai neliniște. Dar etapizat, fiind informați, am trecut și peste asta.
Oamenii au venit la Centru, au preferat să fie consiliați la distanță?
Adresările în această perioadă au fost nu doar cu prezență fizică, dar și telefonic, online.
Cum v-ați descurcat cu beneficarii, mai ales în timpul carantinei, când nimeni nu avea voie practică nicăieri să meargă? Toate serviciile erau blocate.
Pentru că pacienții noștri nu puteau să ajungă la noi la Centru, am colaborat cu medicii. Încercam cumva ca oamenii să nu rămână fără medicație, telefonic s-a oferit sprijin tuturor celor care au avut necesitate, inclusiv celor din mediul rural, deoarece au fost perioade când nici transportul public nu circula, oamenii fiind în imposibilitate de a ajunge la noi. Și după o pandemie, care încă nu a trecut, deoarece mai suntem în perioada pandemiei, ne așteaptă și valul de pandemie de sănătate mintală.
Chiar acum, oamenii se adresează mult mai activ pe aspecte de stări de neliniște, stări afective, stări de îngrijorare, anxietăți de sănătate, frica de a nu se îmbolnăvi. Am avut adresări și cu frică de vaccinare așa că facem cumva educație psiho-emoțională, reglare psiho-emoțională, adaptăm informația în așa fel ca persoana să iasă cu o stare de bine și cu un echilibru interior.
Cum vi se par atacurile reciproce între persoanele care susțin vaccinarea și cele care nu o susțin?
Cred că păreri pro și contra au existat întotdeauna, iar acum acest fenomen s-a acutizat. Mai cred că e importantă libera alegere, să înțeleagă fiecare de ce e important pentru mine acest lucru, deoarece omul are frică de necunoscut și pentru el informația despre vaccinare reprezintă o informație despre ceva necunoscut, de asta are nevoie să se consulte cu un specialist, să afle informații veridice cum ar fi cele plasate de Organizația Mondială a Sănătății, să discute cu medicul de familie despre riscurile și beneficiile vaccinării, ca persoana să aibă o încredere în sine și să înțeleagă rolul acestui vaccin. Inclusiv e important să fim atenți la sursele de informații din care ne informăm și să fim realiști.
Din punctul Dvs de vedere, de ce a crescut numărul celor care se adresează pentru consiliere psihologică în perioada pandemiei?
Pentru că e o perioadă stresantă sub toate aspectele. Când auzi cuvântul ”pandemie”, automat apare starea de neliniște. Este o situație pentru care omul nu este pregătit nici emoțional, nici psihologic să facă față. Pentru că atunci când auzi despre un virus, neștiind care sunt consecințele, urmările, automat apare frica, frica față de starea de sănătate proprie, frica față de starea de sănătate a celor apropiați, de la care se pornesc anumite tulburări: tulburare de somn, stări de panică, neliniște etc. Or fiecare om percepe diferit și are reacții diferite, atunci când aude despre un virus contagios. Unii tind să evite informațiile – nu cred, alții devin foarte vigilenți și se echipează foarte bine și toate acestea din teama ca nu cumva să se infecteze, să nu se afle în condiții de risc.
Cum facă față cadrele medicale provocărilor mentale în această pandemie? Ați avut adresări de la lucrători medicali din Orhei?
Da, sigur. Am avut adresări din partea cadrelor medicale. Este foarte greu, fiind specialist în domeniul sănătății, să cunoști mai multe în domeniul medicinii și să înțelegi că ești supus riscului. De asta și se spune „eroi în halate albe”, cu toate că ei tot sunt oameni, or, fiecare specialist are emoții. Cei din medicină le-au avut mult mai intense, pentru că au fost supuși unui risc mult mai mare. Ei erau cei care trebuiau să facă față tuturor provocărilor. Cadrele medicale s-au adresat pentru consiliere și noi am anunțat administrația spitalului că suntem deschiși să prestăm servicii de consiliere.
Ați constatat și cazuri de ardere profesională?
Acest fenomen este prezent. Vă dați seama, echipamentul, tot ce poartă un specialist, mai ales în lucrul cu persoanele infectate cu COVID-19, insuficiența de oxigen, tensiunea și presiunea emoțională, numărul mare de infectări, faptul că trebuie să fie foarte flexibil, să intervină rapid, toate acestea duc la ardere profesională sau surmenaj emoțional. Când ești supraîncărcat cu multe ore de lucru, iar lucrătorii medicali au avut perioade când nici acasă nu puteau merge, din apare tensiunea, stări emoționale, de neliniște și îngrijorare.
–
Cum i-ați ajutat?
– Nu am mers noi la spital, ușile noastre au fost deschise pentru cei care au venit, am făcut consiliere, discuții, iar unii au primit și medicație.
Comparativ cu debutul pandemiei, care este situația în rândul lucrătorilor medicali acum?
Adresările acum nu sunt la fel de multe. Or, creierul uman se adaptează la diferite situații. S-a produs o adaptare la ceea ce ține de pandemie, a înțeles lumea care este metoda de protecție. În plus, lucrătorii medicali s-au vaccinat și în momentul în care te vaccinezi simți ce? O siguranță. Și asta îi dă omului și o stare de liniște.
Ce frici au oamenii față de vaccinare, dacă tot ați pomenit de ea?
Fricile ce le au oamenii sunt niște mecanisme de aparare, toți avem emoția de frica, de necunoscut. În perioade de pandemie poate fi numită o normă, doar că anumite persoane sunt mai colpeșite și cu greu își gestionează emoția de frică, simt pericol… vaccinul pentru o bună parte din populație sună ca pericol pentru propria viață. ceva necunoscut, îmi poate face rău.
Acum că sunt destul de mulți oameni împotriva imunizării împotriva Covid-19, cum poate fi explicat fenomenul din punct de vedere psihologic?
Evitarea vaccinării este este o reacție la emoția de frică, lipsă de informare din surse veridice, informare din surse necunoscute fără dovadă științifică. Ne crează un dezechilibru emoțional și emoția de frică crește cu o intensitate mare. Lipsa încrederii în vaccin in rândul populției, întărește și activează și mai mult frica.
De ce cred oamenii mai mult în teorii ale conspirației, mituri, decât în medici, știință?
De ce omenii cred în diverse teorii, deoarece ele sunt întâlnite frecvent pe rețelele de socializare…sunt promovate. atunci când persoana este copleșită de emoții nu are o capacitate de gândire rațională…să analizeze logic….dar reacționează mai mut emoțional…
Ce sfaturi ați avea pentru persoanele care s-au infectat cu COVID-19 sau pentru cei cărora le este frică de infectare?
Sunt foarte multe, dar în linii mari trebuie să înțeleagă că frica este o emoție normală. Eu întotdeauna zic că frica este acel mecanism care ne arată pericolele. Pericolul poate fi unul vizibil, dar în cazul pandemiei este un pericol invizibil. Noi nu vedem când ne putem infecta, dar putem fi siguri că virusul există peste tot. Frica, pe care o simțim, trebuie gestionată. Nu trebuie să lași frica să te domine, dar să fii tu cel care stăpânește emoția de frică, să înțelegi că e normal să-ți fie frică, să aplici niște tehnici de relaxare, să practici un hobby, să faci un sport, să faci mișcare, să comunici cu o persoană de încredere, să ieși la plimbare. Să fii tu cel care înțelege ce gândești, ce simți și cum te comporți, pentru că dacă toate astea au un dezechilibru, e foarte important să te adresezi unui profesionist, care te va ajuta să-ți normalizezi stările emoționale.
Doamna Jalbă, vă mulțumesc pentru acest interviu.
Pentru conformitate Maxim Djamanov
Editor: Valeriu Cațer
