Octavian Țicu și Violeta Ivanov – au intrat în politică din partea unor partide, candidează la alegerile prezidențiale de la alte partide

La aceste alegeri prezidențiale din 1 noiembrie 2020, Octavian Țicu reprezintă Partidul Unității Naționale (PUN), iar Violeta Ivanov candidează pentru funcția de președintă a țării din partea Partidului Politic „Șor”.  De la începutul carierei lor politice, ambii candidați s-au perindat în câteva partide. Candidații sunt în prezent aleși ai poporului, obținând mandatele de deputați din partea altor partide: Octavian Țicu fiind ales din partea Blocului electoral ACUM, iar Violeta Ivanov  – din partea Partidul Democrat din Moldova (PDM). Portalul  MoldovaCurata.md  a publicat profilurile de integritate ale acestor candidați, cât și a celorlalți șase înscriși în cursa electorală din această toamnă. Mai jos găsiți spicuiri din profilurile Violetei Ivanov  și al lui Octavian Țicu.

Violeta Ivanov a intrat în politică când la guvernare  era Partidul Comuniștilor din Moldova (PCRM). Pe vremea comuniștilor a deținut funcția de viceministră a Ecologiei și Resurselor Naturale, iar ulterior, cea de ministră în cadrul aceluiași minister. În ultimii 10 ani a fost deputată. După alegerile parlamentare din anul 2009, Violeta Ivanov a acces în Parlament pe lista PCRM, a cărui fracțiune a condus-o timp de doi ani (2014 și 2015). În Legislativ a condus Comisia parlamentară mediu şi schimbări climatice. La sfârșitul anului 2015, Violeta Ivanov, împreună cu alţi 13 colegi comuniști, a părăsit fracțiunea pentru a crea Platforma Social Democrată Pentru Moldova.

În perioada când conducea Ministerul Ecologiei, Violeta Ivanov a ajuns pe lista neagră a candidaților la parlamentare, întocmită de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat 2010 (ICPC). Potrivit jurnaliștilor de investigație care au contribuit la întocmirea listei, în anii 2008-2009 Violeta Ivanov ar fi favorizat primăriile conduse de reprezentanţi ai comuniştilor la repartizarea banilor din Fondul Ecologic Naţional, în detrimentul altor localităţi.

Platforma lansată nu a avut viață lungă. În anul 2017, Violeta Ivanov, alături de alți foști colegi de la PCRM a aderat la Partidul Democrat din Moldova (PDM), condus atunci de Vladimir Plahotniuc, iar o perioadă a făcut parte și din conducerea partidului, fiind vicepreședinta PDM. La democrați a stat până în luna mai 2020, când a părăsit partidul. Timp de trei zile a avut statut de deputată neafiliată, iar la 11 mai 2020 a anunțat că aderă la Partidul Politic „Șor”, declarând, la Jurnal TV, că nu a discutat cu Ilan Șor înainte de luarea deciziei și că nu o deranjează sentința în care este condamnat acesta. La începutul lunii septembrie curent, Partidul Șor a desemnat-o pe Violeta Ivanov candidată la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie 2020.

În declarația de avere și interese personale depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC), familia  Violetei Ivanov declară pentru doi ani (2018-2019) venituri salariale în valoare de circa 763 de mii de lei. De la Parlament, deputata a ridicat o indemnizație de aproximativ 74 de mii de lei pentru aceeași perioadă. Aceasta mai indică faptul că are în proprietate un apartament de 98 de metri pătrați, achiziționat în anul 2017. Deși în declarația de avere și interese personale pentru anul 2019 depusă la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) Violeta Ivanov indică două case de locuit, una dobândită în anul 2008 și alta în anul 2014, dar și un teren intravilan, în declarația de la CEC aceste bunuri lipsesc. Candidata la prezidențiale a precizat că imobilul îi aparține uneia dintre fiice. Numele Violetei Ivanov nu se regăsește în procesele penale ale procurorilor anticorupție, dar nici în actele de constatare ale inspectorilor de integritate.

Ca și Violeta Ivanov, și Octavian Țîcu fost înaintat la funcții publice din partea a câtorva partide. Istoric de profesie și sportive de performanță, Octavian Țicu a deținut funcția de ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul condus de Iurie Leancă. Țîcu a fost propus în această funcție de către Partidul Liberal, însă în fotoliul de ministru a stat doar o lună, fiind nemulțumit de pretinsele ilegalități de acolo.

Mai târziu, la alegerile locale din anulș 2015,  este susținut de alt partid. Acesta a fost ales consilier raional la Ungheni, pe listele Blocului electoral „Platforma Popular-Europeană din Moldova – Iurie Leancă”. La scurt timp însă a anunțat că părăsește această formațiune și își depune mandatul de consilier raional. Octavian Țîcu era nemulțumit de felul cum s-a făcut coaliție la nivel raional. La scrutinul parlamentar din februarie 2019 a fost ales deputat pe lista Blocului Electoral  ACUM, propus de Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). În luna septembrie 2019 însă a anunțat că părăsește fracțiunea PPDA, dar rămâne deputat independent în cadrul Blocului ACUM, spunând că nu poate accepta faptul că ACUM a făcut coaliție cu Partidul Socialiștilor.

La scurt timp își schimbă iar familia politică. La alegerile locale din anul trecut, Octavian Țîcu a candidat la funcția de primar general al municipiului Chișinău, deja ca reprezentant al Partidului Unității Naționale, însă nu a trecut de turul întâi. Din luna decembrie până în prezent, este deputat neafiliat și președinte al  PUN, partid care și l-a înaintat în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din acest an. În declarația de avere depusă la Comisia Electorală Centrală a indicat că în ultimii doi ani a avut un venit salarial total de circa 676 000 de lei, bani acumulați din salariul de deputat, din activitatea didactică, dar și din activități editoriale. Acesta deține un apartament de peste 128 de metri pătrați în municipiul Chișinău, dar și un autoturism de model Ford Focus, achiziționat cu doi ani în urmă.   Octavian Țicu nu are în prezent deschise dosare penale pe numele său, potrivit informațiilor primite de Moldova Curată de la Procuratura Anticorupție și Procuratura Generală.

Pentru mai multe detalii accesați portalul MoldovaCurata.md, rubrica „Cunoaște-ți candidatul!” (sub-rubrica „Alegeri prezidențiale”)

Profilurile sunt realizate cu suportul Fundației Soros Moldova. Opinia autorilor nu reflectă neapărat opinia Fundației Soros Moldova