Ministerul Economiei a propus introducerea din anul 2018 a cotei unice a impozitului pe venit persoanelor fizice
(15%), concomitent cu majorarea scutirii personale până la nivelul minimului de existenţă (1.800 lei), cu ajustarea
concomitentă a scutirilor majore şi a celor pentru persoanele întreţinute.
„Experienţa statelor din regiunea Europei Centrale şi de Est arată că mai multe dintre acestea au aplicat sau continuă să aplice acest model de impozitare: Estonia, Lituania, Latvia, Rusia, Serbia, Ucraina, Slovacia, Georgia, România”, se arată în sinteza propunerilor şi obiecţilor ce ţine de realizarea politicii fiscale şi vamale pe anul 2018 şi perfecţionarea
legislaţiei fiscale şi vamale.
„Relaxarea fiscală va fi resimţită doar de persoanele cu venituri mari”
Subiectul nu este nou şi periodic apar în spaţiul public propuneri de acest fel. Unul din argumentele principale în favoarea unor astfel de modele de impozitare a veniturilor populaţiei este că duce la „albirea” veniturilor.
Astfel în martie 2008, la acest subiect a fost făcută o analiză de către Centrul Expert-Grup, care susţinea că actualul sistem ce constă în aplicarea de cote progresive „este nestimulativ şi conduce, in special in zona veniturilor mari, la implementarea de scheme de evitare sau chiar de evaziune fiscală”.
„Toate statele care au introdus cota unica cunosc un succes bun, în special prin cresterea bazei de calcul a impozitului (declararea reala a veniturilor), cat si prin cresterea numarului de contribuabili (reducerea muncii la negru). In context, scopul sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice nu este unul economic, ci mai degraba social.
Totodată, sub aspect economic, acest sistem contribuie la aparitia si dezvoltarea evaziunii fiscale si a muncii la negru”, constatau experţii.
Iată ţările europene care au acum cotă unică de impozitare şi nivelul ei: România 16%, Bulgari 10%, Belarus 12%,
Bosnia 10%, Estonia 20%, Ungaria 15%, Letonia 23%, Lituania 15%, Macedonia 10%, Rusia 13% şi Serbia 12%.
De fiecare dată însă Ministerul Finanţelor a respins din start astfel de iniţiative. La fel fel şi de această dată.
„Introducerea cotei unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice şi juridice, în schimbul impozitării progresive
concomitent cu majorarea mărimii scutirilor anuale, contravine principiului echităţii fiscale în plan social la nivelul persoanelor fizice, care presupune impunerea diferenţiată a veniturilor în funcţie de capacitatea contributivă a
beneficiarilor de venituri impozabile”, susţine şi acum Ministerul Finanţelor.
În opinia responsabillor de la Finanţe, urmare a implementării cotei unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice” relaxarea fiscală va fi resimţită doar de persoanele cu venituri mari, de cei care câştigă peste salariul mediu din economie”. Aceştia vor beneficia de o reducere a cotei de impozitare, dar şi de o creştere a scutirii personale.
Afirmaţia celor de la Finanţe a fost contrazisă de economiştii Expert-Grup încă în analiza din 2008.
„Cât priveste acuzaţia cum ca prin introducerea unei cote unice vor beneficia numai cei bogati, argumentul este uşor de combatut pornind chiar de la formularea lui. Oamenii bogati nu vor avea un avantaj din cota unica, fiindca acestia nu platesc impozit pe salariu. Salariile, daca există, sunt mici, iar „bogatia” le vine din profituri (dividende). In consecinta, masura va fi benefica in special clasei mijlocii, despre care se vorbeste ca trebuie creata si stimulata sa devina o forta motrice in economie”, se arată în analiza Expert-Grup..
Poate provoca tensiuni sociale şi majorarea altor taxe
Potrivit estimărilor Ministerului Finanţelor, în cazul aplicării cotei unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice, în defavorizare se va afla populaţia cu venituri mici de până la 3.500 lei lunar (net), la care va spori impozitul cu aproximativ 60 lei la fiecare o mie de lei cîştigaţi (în special în sectorul bugetar), ceea ce va creşte riscul unor tensiuni sociale.
Totodată responsabilii de la Finanţe susţin că acceptarea acestei propuneri „va contribui la reducerea încasărilor la buget şi respectiv reducerea cheltuielilor sau identificarea altor surse de finanţare, prin majorarea altor impozite şi taxe, respectiv prin majorarea poverii fiscale”.
În plus reformarea sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice ar urma a fi examinată de comun cu reformarea sistemului impozitelor sociale, pentru a produce efectul scontat, mai susţine Ministerul Finanţelor.
Exemplul României
Este elocvent în acest sens cazul României, care are o cotă unică de impozitare a veniturilor de 16% din 2005. Anterior,existau cinci trepte de impozitare a veniturilor salariale.
Cotele erau cuprinse între 18% şi 40%, stabilite progresiv în funcţie de nivelul veniturilor. Sistemul era unul hibrid, care presupunea atât o sumă fixă, cât şi una procentuală.
La acel moment, cel mai mare nivel, de 40%, era aplicat pentru venituri mai mare de 1.300 de lei româneşti, în condiţiile în care salariul mediu brut era, în 2004, de 768 de lei. La începutul acestui an Academia Română constata într-un studiu că”România înregistrează cele mai mari disparităţi între veniturile salariale ale cetăţenilor din toate statele
europene”.
Porivit Academiei Române, pe termen lung, o soluţie pentru a mai atenua din aceste diferenţe este renunţarea la actualul sistem de impozitare cu 16% a tuturor veniturilor.
„Cotă diferenţiată de impozit pe veniturile mari, cu un al doilea nivel, superior cotei standard de 16%, aplicat veniturilor mari (ex: superioare limitei inferioare a ultimei decile de venit sau de peste 3 ori salariul mediu brut)”, aceasta ar fi una dintre soluţiile acedemicienilor.
„România are un nivel ridicat al inegalităţii rezultat deopotrivă dintr-o structură nefavorabilă a ocupării şi politica salarială.
Reducerea indicelui de inegalitate, spre valori apropiate mediei europene, prin corectarea acestor situaţii este necesară”,se arată în raportul Academiei Române, denumit „Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani”.
Sindicatele vor o nouă cotă de impozitare
Şi Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) vine cu o propunere de introducere unei a treia cote de
impozitare (în prezent sunt două: 7% din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte suma de 31.140 lei şi 18% din
venitul anual impozabil ce depăşeşte 31.140 de lei).
De fapt iniţiativa este veche de câţiva ani şi presupune introducerea unei noi cote de impozitare de 22% din venitul anual ce depăşeşte suma de 240.000 de lei, care cică ar fi conformă standardelor europene.
„În ţările europene, pentru persoanele fizice cu venituri mari sunt stabilite cote de impozitare maxime. Aşadar, cotele maxime de impozitare a veniturilor prelevate de stat sunt de: 25% – în Suedia, Lituania şi Letonia, de 26% – în Estonia,
33% – în Noua Zeelandă, 40% – în Bulgaria, Polonia, Portugalia, 42% – în Slovacia, 45% – în Italia, 50% – în Austria, 55% – în Belgia şi de 60% în Ţările de Jos… CNSM consideră că pentru persoanele fizice cu venituri ce depăşesc de 8-10 ori salariul mediu pe economie în Republica Moldova, stabilirea cotei maxime a impozitului pe venit în mărime de 22% faţă de 55 – 60%, precum în Belgia, Ţările de Jos – este destul de argumentată”, se arată în propunerea Sindicatelor.
Potrivit CNSM în rezultatul implementării propunerii, veniturile bugetului de stat ar putea creşte cu circa 172 de milioane de lei.
O propunere ce va stimula plata salariilor „în plic”
Şi această propunere nu este acceptată de Ministerul Finanţelor.
„Instituirea unei noi cote (22%) a impozitului pe venit şi a unei noi tranşe de venit impozabil va duce la motivarea persoanelor fizice de a primi salariul „în plic” şi respectiv, la diminuarea încasărilor la buget din impozitul pe venitul
persoanelor fizice, plăţilor obligatorii către bugetul asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală”, susţine instituţia.
În plus Ministerul anunţă că a analizat scenariul introducerii unei a treia cote de impozitare, care a arătat că impactul asupra încasărilor la Bugetul Public Naţional va fi de circa 53,84 milioane lei. Adică mai puţin de trei ori decât arată estimările Sindicatelor.
Totodată cei de la Finanţe constată că scenariul respectiv este unul ineficient, în condiţiile în care contravine realizării obiectivului prioritar al Ministerului Finanţelor privind reducerea fenomenului „salariilor în plic”.