Au spart prejudecățile și și-au ales profesii pe placul lor. Vorbim despre un tânăr din Chișinău care îi ghidează în lumea cunoștințelor pe elevii din clasele primare, fiind învățător, și o femeie de la Bălți care de zece ani conduce o renumită companie de IT. Experții în domeniul egalității de gen afirmă că piața muncii din Moldova rămâne a fi segregată, iar femeile continuă să fie discriminate în muncă, chiar dacă avem o lege de asigurare a egalității de șanse între femei și bărbați.
„Prima mea învățătoare” – un bărbat
În R. Moldova sunt puține cazuri când o femeie este angajată în calitate de șoferă de taxi sau agentă de pază, iar un bărbat să fie angajat în calitate de cusător la o fabrică de textile. Iată că Alexei Sorbală n-a ținut cont de prejudecăți și a spart stereotipurile, iar de șapte ani este învățător de clase primare la liceul „Academician Constantin Sibirschi” din Chișinău. Alexei este unul din cei doi bărbați învățători de clase primare cu predare în limba rusă din Chișinău. Pedagogia a moștenit-o de la bunica sa, profesoară de matematică, iar dragostea de meserie i-au cultivat-o foștii profesori de liceu, acum, colegi. După absolvirea Universității Pedagogice „Ion Creangă”, specialitatea „Clase primare și limbă engleză”, el a făcut stagiul de practică la liceul unde a învățat, iar ulterior i s-a propus să mai lucreze după ore cu elevii. A acceptat, doar că soarta i-a pregătit alt scenariu. „Chiar din prima săptămână, directorul-adjunct m-a rugat să înlocuiesc timp de două zile o învățătoare de clasele primare. Am avut o stare de șoc pentru că, până atunci, chiar dacă aveam ore, nu eram responsabil toată ziua de copii. Este adevărat, la început era neobișnuit și mi-era puțin frică”, povestește Alexei. Așa s-a întâmplat că învățătoarea pe care a înlocuit-o a trebuit să plece din liceu din motive personale, astfel că din noiembrie 2013, Alexei a devenit învățător și diriginte de clasa a 2-a.
Prima perioadă nu i-a fost deloc ușor, însă colegii l-au încurajat și l-au ajutat. „Peste jumătate de an, am înțeles că eu pot, dar și vreau să continui să fiu învățător de clasele primare”, spune domnul învățător care și-a adaptat metoda de predare, astfel ca micuții să-l asculte și să-l înțeleagă mai bine. „Mi-am creat propria metodă de a-i învăța pe copiii de clasele primare cum să învețe. M-a influențat și cartea lui Exupéry „Micul Prinț”. Este foarte corect spus că oamenii mari nu-i înțeleg pe copii. Dacă vrei să ai o discuție cu un copil, trebuie să fii copil, să înțelegi, să-ți amintești de tine când erai mic…”.
Viața este creată din stereotipuri și prejudecăți, dar noi nu trebuie să ținem cont de ele
Deja după două promoții de elevi, Alexei Sorbală nu-și imaginează o meserie mai potrivită pentru el decât cea de învățător de clasele primare: „Nu am avut niciodată prejudecăți că iată eu, fiind bărbat, sunt învățător de clasele primare, chiar dacă de obicei în această funcție sunt femei. Eu cred că această meserie este atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Pur și simplu unii bărbați se gândesc că nu le va reuși să comunice cu copiii, ceea ce este greșit”, menționează Alexei. „Viața noastră este creată din stereotipuri și prejudecăți, dar noi nu trebuie să ținem cont de asta”, spune el.
Nu există meserii doar pentru bărbați sau doar pentru femei
Nona Deinego este programistă de profesie și activează în domeniu de peste 30 de ani. În urmă cu 10 ani a fondat o companie IT în orașul Bălți. Nona spune că a avut noroc de meseria pe care și-a ales-o și că niciodată nu s-a simțit discriminată din acest punct de vedere. Este convinsă că nu există profesii bune și profesii rele. „Poate în construcții, unde din punct de vedere biologic, femeia nu poate ridica greutăți mai mari, dar ce ține de efortul intelectual, în viziunea mea, nu există nicio diferență. La fel de bine lucrează și băieții, și fetele”, spune Nona. Acum, ea conduce un colectiv de 57 de persoane, iar 30 la sută sunt femei. „La noi angajarea se face prin interviuri prin care determinăm nivelul de profesionalism al viitorului angajat. În viziunea mea, toți trebuie să aibă drepturi egale, și doar profesionalismul trebuie să conteze, și nicidecum sexul sau vârsta”.
Femeile își aleg mai des profesii în educație, iar bărbații activități inginerești și tehnologii informaționale
Dacă Alexei Sorbală și Nona Deinego și-au ales profesiile fără să țină cont de prejudecăți, datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că în anul 2018, la nivelul învățământului superior de licență, s-a constatat o anumită polarizare în funcție de gen și domenii de formare profesională. Potrivit acestui raport, „femeile aleg domenii ca științele educației, studiul limbilor, psihologie, asistență socială, jurnalism și comunicare, contabilitate, finanțe și bănci, tehnologii de fabricare și prelucrare a textilelor, servicii hoteliere/ turism și agrement. În timp ce bărbații aleg mai des activitățile inginerești, tehnologia informației și comunicațiilor, protecția persoanelor și a proprietății”. Același raport arată că atât bărbații, cât și femeile aleg în mod egal să practice dreptul, businessul și administrarea.
Politici publice ineficiente
În R. Moldova, legea cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi prevede că plasarea anunţurilor de angajare cu cerinţe şi criterii de gen este discriminatorie, însă în unele cazuri, această prevedere este încălcată. „Când cerințele specifice legate de vârstă și gen nu sunt direct legate de responsabilitățile dintr-un job, însă ele sunt indicate în anunț, este o încălcare flagrantă a drepturilor persoanei”, spune directorul executiv al Centrului „Parteneriat pentru Dezvoltare”, Alexei Buzu, expert în domeniul egalității de gen.
El menționează că, deși avem o lege menită să asigure egalitatea dintre femei și bărbați, totuși puține femei din Moldova se angajează în poziții dominate de bărbați, deoarece responsabilitățile de gospodărie, dar și de copii, oricum sunt atribuite în mare parte femeilor. „Prin politicile publice din țara noastră aceste roluri nu se schimbă, din păcate. În continuare, avem prea puține locuri în creșă. Majoritatea celor care beneficiază de concediu de îngrijire a copilului sunt femeile. Adică, roluri tradiționale din societate, în loc să fie redistribuite, sunt consolidate prin măsuri ineficiente la nivel de stat. Și atunci o femeie care vrea să se angajeze întotdeauna va încerca să găsească un loc de muncă care i-ar permite să combine viața profesională cu cea de familie. Pe de altă parte, unii angajatori cred că o femeie într-o anumită funcție n-o să poată îndeplini adecvat atribuțiile de serviciu, deoarece are familie. Astfel, angajatorul va prefera să selecteze bărbați”, afirmă Alexei Buzu. El este convins că pentru a evita segregarea pe piața muncii este nevoie de politici publice eficiente, care ar încuraja și ar susține atât bărbații, cât și femeile.
Mariana Jacot
