Igor Grigoriev este o persoană bine cunoscută în părțile Orheiului. În prezent, este azilant politic în Spania, dar nu acesta este motivul pentru care l-am invitat la discuţie. Calitatea de expert în materie electorală, pe care şi-a adjudecat-o prin mai multe activităţi specifice, inclusiv la Orhei, şi faptul că este băştinaş din comuna Jora de Mijloc – iată ce a contat.
Interviul cu Igor Grigoriev nu este doar despre cum au fost alegerile de adineaori din Jora de Mijloc, ci şi despre cum ar putea fi viitoarele alegeri parlamentare, ţinând seama de scrutinul din această comună. Grigoriev îşi aminteşte şi despre alegerile de acum 3 ani din oraşul Orhei, când a condus staff-ul celui pe care l-a făcut primar. Și mai dezvăluie, de exemplu, cum au fost găsite, în 2015, persoane care să candideze în Consiliul local, pe lista Partidului „Ravnopravie”, actualmente Partidul „Șor” (PȘ) .
- Autor: Tatiana Djamanov
- Notă: persoanele vizate în acest material
- pot beneficia de dreptul la replică.
- Dle Igor Grigoriev, ce impresie v-au lăsat alegerile din comuna Jora de Mijloc? Nu vi s-au asociat cu alegerile din Orhei, cand ați condus staff-ul electoral al lui Ilan Shor? Iată că acum, din partea Partidului “Șor” (PȘ) la Jora a câștigat alegerile Marina Tauber.
Am urmărit aceste alegeri, poate nu îndeaproape, dar m-am şi expus pe reţelele de socializare faţă de joreni că e mai bine să aleagă pasărea din mână, decât cea de pe gard. Căci este aşa o vorbă la moldoveni – nu totul ce luceşte este aur. Pentru mulţi oameni, pentru mine personal, pentru cetăţenii de onoare din Jora, pentru oamenii care deja au plecat din localitate ceea ce s-a întâmplat este destul de trist. Din punctul meu de vedere , comuna Jora Jora de Mijloc a fost transformată într-un laborator de șobolani. De ce spun asta? Deoarece a fost o testare pentru alegerile parlamentare care vor avea loc, eventual, în toamna anului curent.
Să ne uităm la circumscripta electorală uninominală din care face parte comuna Jora. Ea intră într-o circumscripţie cu sate din raioanele Dubăsari, Criuleni, Rezina. În mare parte nu este o circumscripţie ci, cum să-i spun, un dezmăţ. Așa că Jora a devenit un laborator unde s-au testat alegerile parlamentare. Şi este foarte important și cine au fost candidații.
- Chiar asta vroiam să vă întreb: cum de s-a admis ca democraţii să fie bătuţi în alegerile din această localitate?
Nici nu m-am gândit că Partdul Democrat (PD) nu o să vrea să câștige alegerile din Jora. Pentru că dacă ne amintm despre alegerile locale noi din toamna anului trecut – imi pare că în toate cele 10 localităţi au câștigat candidații PD sau exponenții acestuia. Mai mult că atât, au fost cazuri când nimeni nu a candidat în afară de candidaţii PD, care au şi câştigat.
Ceea ce s-a întâmplat la Jora ne demonstrează un lucru pe care l-am spus chiar a doua zi după alegerile din 20 mai. Că la Jora s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat la alegerile din 2015 în oraşul Orhei, când reprezentantul Partidului Liberal Democrat (PLDM), Vitalie Colun, şi echipa PLDM din Orhei practic au fost vânduţi de Vlad Filat lui Ilan Shor. Este similar: Partidul Democrat a dat satele din comuna Jora lui Shor.
– Care ar fi motivul unui asemenea gest generos?
Miza şi motivul sunt alegerile parlamentare. Dacă ne uităm cum au fost create aceste circumscripţii uninominale, 51 la număr, cred că practic 30 din aceste circmscriptii nu reprezintă voinţa cetăţenilor care locuiesc acolo. Aceste circumscripții sunt nişte rupturi din mai multe raioane. Sunt create din sate unde lumea, cu regret, a fost în toată această prioada sărăcita şi nenorocită
- Parcă Jora de Mijloc e cea mai săracă localitate?
Nu e cea mai săracă, iar pe timpul URSS a fost chiar un sovhoz bogat, multimilionar. Dar este o situaţie în întreaga republică, care trebuie menţionată: noi nu avem o pătură de mijloc. Noi avem lume bogată, foarte bogată şi avem foarte multă lume săracă. Ceea ce s-a întâmplat acum în Jora a arătat că lumea cea săraca, nevoiaşă a fost cumpărată cu un crenvurşt, cu nişte macaroare, cu 50 ori 100 lei. Este în genere straniu că în Jora, care numără peste 300 de ani de când a fost atestată în cronici și unde oamenii vorbesc numai moldoveneasca ori româna – numiți-o cum vreți – s-a întâmplat așa ceva. Oamenii de aici sunt vorbitori foarte proști de limba rusă, iar un primar străin, rus, a fost o singură dată – după război, cam până prin anul 1950. Apropo, tot în acea perioadă numele meu de familie a fost transformat din Grigore ori Grigori în Grigoriev. În rest, la Jora au fost doar primari din localitate, mai ales că oamenii de aici sunt gospodari, iar băștinașii au ajuns în diferite domenii – diplomaţie, administrare publică, ştiinţă, medicină . Îmi pare sincer rău că acum au fost aduşi la un aşa nivel.
- Totuşi, mai explicit, vă rog, de ce trebuia să câștige Shor la Jora?
Este evident că circumscripţiile uninominae electorale din anul curent vor fi împărţite între Shor, Plahotniuc şi Dodon ori, invers, Plahotniuc, Dodon şi Shor.
* Ar trebui să înţelegem că Partidul „Șor” va fi un aliat al celorlalte două partide?
El nu va fi. El deja este. Dacă nu era aşa, actualul preşedinte al ţării, care este exponent al PSRM, dl Dodon, care ilegal sau neconsitutional susţine Partidul socialiştilor (PSRM), actualul preşedinte al PD, dl Plahotniuc, guvernarea şi majoritatea parlamentară ar fi întreprins măsuri pentru scoaterea la iveală a furtului miliardului, aducerea dosarului la bun sfârşit sau, cel puţin, pentru a face claritate în acest dosar. Astăzi avem o neclaritate totală, o debilizare a populaţiei, inclusiv a populaţiei din raionul Orhei – un raion care a fost lider al mişcării naţionale și unde oamenii sunt acum pur şi simplu umiliţi.
- Cineva din consătenii din Jora v-a povestit despre cum s-a lucrat acolo în campania electorală?
Am fost contactat chiar la începutul campaniei electorale, ca să-i ajut cu sfaturi. Le-am spus ce trebuie să facă – să monitorizeze cu minuţiozitate tot ce se întâmplă. Deci, pe parcursul campaniei au fost foarte mari încălcări, alegătorul a fost corupt în mod deschis. Am fost contactat şi în ziua alegerilor şi mi-au spus că se simt asupriţi, într-o captivitate totală. Deasupra zburau dronele, îi urmăreau pe oamenii despre care se știa că se vor duce să o voteze pe candidata PD, dna Lucia (Terenti, n.n.) , duceau oamenii la alegeri cu maşini, îi urmăreau. Au fost încălcări foarte grave și aceste alegeri au fost contestate de PAS, care nu a avut un candidat la Jora de Mijloc. Dar ne punem întrebarea ce fac PD şi PSRM, care au avut candidați? E foarte straniu că în aceste alegeri au participat socialiştii, democraţii şi candidatul lui Shor. Mi se crează impresia că candidatul socialiştilor, care a luat 15 voturi, a fost băgat în alegeri la întelegere, ca să nu bată la ochi că participă doar PD şi PȘ.
- Trebuie, totuși, să precizăm că candidata PD a depus o contestație la Judecătoria Orhei înainte de alegeri, când deja și PromoLex a evaluat că PȘ a depășit plafonul cheltuielilor, dar instanţa a respins cererea.
Ceea ce vreu să menţionez e că un alt candidat al lui Shor – la funcţia de primar la Chișinău, a fost exclus pentru finanţare din străinătate. Dar banii vin mai întâi în fondul partidului și doar după asta sunt vărsaţi în fondul electoral al fiecărui candidat. Așa că era logic ca toţi candidaţii PȘ să fie excluşi, pentru că partidul a fost finanțat din exterior, iar Codul Electoral scrie clar că orice partid care primeşte finanţare din exterior în campania electoral trebuie să fie eliminat din cursa electorală.
- Asta-i cam ce era de spus despre alegerile din comuna Jora de Mijloc şi perspectiva alegerilor parlamentare?
Da, și nu exclud chiar că dna Tauber ori alt exponent al PȘ să fie candidatul în alegerile parlamentare în această circumscripţie. Pentru că e foarte simplu: va câştiga acel care va lua cele mai multe voturi. Dacă ne utiăm, în circumscripţie sunt de exemplu, 45-50 mii de voturi, iar la votare vor ieși 35% alegători , aceasta e până la 20 mii de alegători. În satele din comuna Jora, Vâșcăuți şi alte câteva, unde cineva va obține vreo 2000 de voturi – acela ar putea deveni parlamentar. Iată asta este miză, fără nici un dubiu.
- Dle Grigoriev, v-am întrebat şi la început dacă nu sunt similitudini între campania electorală de la Jora de Mijloc și din anul 2015 din Orhei, când ați condus campania electorală a lui Ilan Shor, care a şi devenit primar. Ce metode şi tehnologii au fost utilizate până acum şi la ce am putea să ne aşteptăm în alegerile parlamentare?
Alegerile la Jora au început să fie pregătite prin magazinele sociale, când pentru aşa zise cartele sociale au adunat datele pensionarilor şi altor persoane şi aceasta a creat o bază de date. O bază de date de acest tip a fost creată şi în alegerile din Orhei, când s-au organizat tombole. Orheiul e mai mare şi dacă nu s-a ajuns la fiecare pe jos, atunci s-a ajuns la foarte mulţi prin telefon. La Jori şi în Lopatna s-a ajuns chiar la fiecare cu cadouri, cu promisiuni…
- Sugeraţi că aceste baze de date sunt utilizate de Partidul lui Shor în scopuri electorale?
O sută de procente! Acesta a și fost scopul creării acestor magazine sociale.
- În afară de asta, ce metode au fost puse în aplicare la Orhei şi Jora de Mijloc?
Ceea ce i-a mobilizat pe sărmanii oameni din Jora şi din Orhei, clar că au fost concertele. Pentru că, vorba ceea – se dau pâine şi concerte. În rest, multe lucruri care au fost implementate – crearea echipei, schemei oraşului, împărţirea pe sectoare, mahalale, întărirea responsabililor. Aşa fac şi alte partide, dar ei (PȘ, n.n.) au avut resurse. E foarte straniu că resursele lui Shor pentru Jora au fost cu mult mai mari decât cele ale PD. Până în prezent PD nu a pierdut nicio primărie, dar anume la Jora pe 20 mai a pierdut. Asta arată că PD a cedat PȘ Jora de Mijloc.
În Orhei, în campania electorală din 2015, cum s-au alcătuit listele pentru Consiliul local, echipa lui Shor? Cum au nimerit alături fostul preşedinte comunist de raion, Evgheni Pisov, şi o frontistă bine cunoscută, Tamara Plămădeală, care mai înainte erau pe baricade opuse?
A fost propunerea mea ca în lista consilierilor să fie mai multe persoane din Orhei care au ceva autoritate sau au avut mai înainte. Din câte cunosc, dl Pisov era într-o relaţie bună cu tatăl lui Shor, Dumnezeu să-I ierte.Vreo două persoane au venit din holdingul Shor. Ceilalți au fost identificați de mine, datorită activităţii mele, pentru că aveam practica campaniilor pe care le-am condus la Orhei pe vremea când eram membru PCRM şi conduceam fracţiunea parlamentară. Deci, eu i-am identificat şi i-am propus.
- Mulţi au refuzat?
Nici unul! Toţi au acceptat. Ştiţi, e o întrebare bună. Acum îmi amintesc că la început unii parcă stăteau pe gânduri şi se temeau, era o frică, un disconfort, pentru că deja se auzise, era pe limba poporului că el (Shor n.n.) este acela care a furat miliardul. Dar când a început campania electorală şi eu am venit şi am văzut că nu sunt candidaturi alternative şi am înţeles că oraşul este dat pe mâna noastră (Partidul “Ravnopravie” n.n.), atunci și toți au înţeles că ei au şanse mari să devină consilieri.
- Miza lui Filat, care spuneți că a dat oraşul pe mâna lui Shor, era aceeaşi – de a avea un aliat?
Nu pot să spun dacă vroia să aibă un aliat, dar la acel moment dl Filat şi dl Shor erau în relaţii foarte bune, ceea ce ulterior au demontrsat şi unele înregistrari. Eu, cu părere de bine, nu am participat la nicio o discuţie şi întrevedere a lor, dar ei erau în relaţii bune.
- Dumneavoastră pe Shor când l-aţi cunoscut?
Atunci când eu eram director general la Agenţia Proprietăţii Publice, dacă nu mă înşel, prin anul 2007, când Shor a venit la mine în birou pentru o consultaţie cu ceva legat de terenurile proprietăţilor care înainte aparțineau sindicatelor.
- S-a oprit la consultaţii ori s-a mers mai departe?
Mai departe nu cunosc, pentru că sindicatele îşi dirijează aparte proprietăţile – cumpără, vând. Iar în luna mai 2015, când mi-au propus să conduc campania electorală a lui Shor, a fost un şoc pentru mine, dar şi o provocare. Acum îmi pare rău că m-am legat şi în toate interviurile, începând cu 2016, am spus asta. Şi acum îmi cer scuze pentru că am adus o persoană care îşi bate joc de orheieni. Chiar dacă s-au făcut parcul, iazul, careva drumuri. Este cel mai important cum s-au făcut, din ce surse, cum astăzi sunt trataţi oamenii din Orhei, cum astăzi este gestionată Primăria.
- Aţi fost vreo 3 luni, la început, viceprimar. Ce vă amintiți din acea perioadă?
Un singur lucru – haos în adminstrare. Imediat asta am simţit şi asta m-a făcut să plec peste 3 luni. Dacă sincer, prima cerere am scris-o după o lună, dar finalul a fost atunci când dumnealui (Shor, n.n.) s-a exprimat ca Primăria este o filială a holdingului său.
- A spus-o într-o discuţie privată sau în public?
Într-o discuţie de lucru a Primăriei. Eu am în spate 18 ani de activtate în administraţia publică – Ministerul Finanţelor, ambasada, Agenţia Proprietăţii Publice, Parlamentul – şi sunt împotriva intercalării businessului cu politicul. Ele au înterconexiuni prin diferite instituţii, pentru o gestionare a lucrurilor mai mult pe filiera bugetar-fiscală, economică , social-economică. Dar să aduci Primăria la nivel de business, filială a holdingului…
- Însă din haosul despre care vorbiţi se creează aparent o ordine, oamenii sunt într-o măsură mai mare sau mică, chiar dacă nu toţi, mulţumiţi. Cum vă explicați asta?
Explic asta prin faptul că oamenii sunt stimulați cu bani. Şi asta îi face să-l laude şi să îl ridice pe Shor în slăvi. În rest, nu văd o organizare şi administrare strategică a Primăriei, care intr-adevar să fie un exemplu pentru alte oraşe. Este pur şi simplu o cumpărare a cetăţenilor, a alegătorilor. Astăzi oamenilor nu li se crează posibilităţi ca să-şi câștige banii, dar prin acea Asociaţie „Pentru Orhei”, prin Fundaţia „Miron Shor” li se dau bani pentru naşterea copilului şi altele. Da , este un lucru benefic, un lucru mărinimos, dar prin asta oamenii sunt manipulați
* Aţi fost responsabil pentru partea financiară în administraţia pubică locală. După asta funcţia i-a revenit lui Viorel Dandara care , de asemenea, a demisionat. Nu este cumva periculos de ocupat această funcţie?
Foarte periculos. Să zicem că de furat mult acolo n-ai ce fura – bugetul este mic, dar poţi să fii folosit şi dacă nu eşti convenabil, pot să îţi facă, cum zice rusul, o ‘podstavă’. Pot să-ţi bage o hârtie şi pe urmă va trebui mult de umblat ca să demonstrezi că nu tu eşti vinovat.
- Atunci când v-aţi retras, aţi luat în calcul şi o astfel de turnură a situaţiei?
Cu siguranţă.
- Iar când aţi plecat din Moldova?
S-au adunat mai multe astfel de episoade. Inclusiv şi ameninţarea dlui Dodon, care a stat la baza interviului din Spania pentru azil politic, şi chestiunile care ţin de situaţia de azi din R.Modova – că statul este capturat, sistemul judecătoresc nu este independent, că din sistemul bancar s-a furat un milliard. Mai multe lucruri. Şi vreau să spun că această problemă cu furtul am menţionat-o nu o dată. Furtul a culminat în 2014, dar a fost pregătit încă din 2011, când în legislaţie se modifica ba o virgulă, ba un cuvânt, ba o propoziţie. Aşa că totul a culminat cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare din noiembrie 2014.
- O să continuaţi să urmăriţi evenimentele din Moldova de la distanţă, din Spania? Şi cât de des veniţi în R.Moldova?
Nu reuşesc des. Acum sunt aici pentru că trebuie să fiu alături de familia mea, care îmi este foarte scumpă – fiica mai mică e absolventa clasei a 9-a şi mai am nişte probleme de rezolvat, mai vin și la mormintele părinților mei. Dar, sincer, aş vrea să pot sta aici, să fiu de folos societătii pentru ca R.Moldova din ţară cu regim hibrid să devină un stat democratic, unde în capul mesei stă Constitutia şi legea.
- La modul real, credeţi că veţi reuşi să reveniţi ori familia se va reuni, totuși, în Spania?
Trag nădejde că mă voi putea întoarce. E bine şi acolo – deja sunt peste 7 luni de când stau acolo. Am învăţat spaniola, fac facultate, îmi caut o ocupaţie, dar gândul este acasă, la Moldova, Chişinău, Orhei, Jora.
- De fiecare dată când veniţi în Moldova mergeţi la Jora?
Da. Pe părinţi i-am înmormântat în Chişinău, dar la Jora mi-au rămas verii şi alte rude. Și aş vrea acum să le spun sătenilor să fie mai buni unii cu alţii, pentru că primarii vin şi peacă, iar noi, jorenii, rămânem cu copiii nostri, cu problemele noastre, pentru că Jora aparţine nouă, dar nu altcuiva.
- Apropo, ce distanţă este din Chişinău până la Jora de Mijloc? Cât de uşor i-ar fi primăriței noi, Marina Tauber, să vină zilnic la locul de muncă?
Sunt 75 de kilometri – peste 3 ore dus-întors, cheltuieli. Dar este cert că Primăria Jora va fi condusă ca și cea din Orhei: vrea vine, vrea nu vine. Stă un viceprimar – poate că are împuterniciri, poate că nu are…