Nereguli în gestionarea banilor și bunurilor de către Procuratura Generală/Raport CC

La data de 21 august curent, Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a examinat în cadrul ședinței online Raportul auditului conformității asupra modului de formare, administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice și a patrimoniului public de către Procuratura Generală în perioada 2018-2022.

În perioada 2018-2022, organelor Procuraturii Generale i-au fost precizate alocații  de la bugetul de stat în sumă totală de 1,8 miliarde lei, cheltuielile de casă și cele efective constituind 1,7 miliarde lei.  În cadrul ședinței au fost abordate principalele constatări expuse în raportul  de audit pe fiecare componentă supusă verificărilor.

Cu privire la planificarea bugetului Procuraturii Generale Curtea de Conturi a constat că mecanismul aplicat în procesul de elaborare a proiectului de  buget a Procuraturii Generale, nu este unul aliniat Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, în aspectul autonomii instituției. Astfel, potrivit prevederilor legale, Procuratura trebuie să-și elaboreze proiectul de buget de sine stătător, potrivit necesităților, acesta ulterior urmează a fi avizat de către Ministerul Finanțelor și Consiliul Superior al Procurorilor și prezintat Guvernului, spre aprobare, cu ulterioară includere în proiectul bugetului de stat. De fapt, proiectele de buget ale Procuraturii Generale  pentru perioada verificată au fost elaborate în limitele de cheltuieli stabilite de către Ministerul Finanțelor, nefiind corelate la necesitățile reale ale instituției.

La capitolul valorificării mijloacelor bugetare, au fost constatate următoarele:

• 86,3% din totalul cheltuielilor le constituie cheltuielile de personal și plățile aferente.  La execuția acestor cheltuieli auditul nu a constatat abateri semnificative, cu excepția  anului 2018, perioadă în care a fost depășită limita prestabilită de 5% la acordarea premiilor, suma constituind 8,9 mil lei;
• există o problemă sistemică la obligativitatea acordării concediilor anuale procurorilor, care au acumulat circa 59 mii zile nefolosite de concediu. Echipa de audit a estimat că suma indemnizațiilor de concediu la finele anului 2022 a constituit peste 53 mil. lei și care poate produce dezechilibre în execuția bugetară a entității.
• în pofida bugetului minim pentru efectuarea unor cheltuieli curente și pentru procurarea activelor nefinanciare, o parte din acestea s-au efectuat fără respectarea principiului legalității în valorificarea banului public. Astfel, se denotă utilizarea mijloacelor bugetare cu suspiciuni de fraudă și anume la achiziționarea licențelor și dezvoltarea SIA ”E- Dosar”. Prin acceptarea și achitarea serviciilor de dezvoltare respective, bugetului i-au fost cauzate pierderi în valoare de 1,8 mil. lei.
• fără a se ține cont de faptul că aparatul central al PG, procuraturile specializate și cele teritoriale utilizau tehnică de calcul, uzată moral și fizic, în lipsa unei evaluării a necesarului, Procuratura Generală a decis să achiziționeze în anii 2017-2021 programe licențiate la calculatoare și servere, în valoare totală de  21,5 mil lei.
• la procurarea și achitarea acestor bunuri, auditul relevă prezența unor ilegalități și suspiciuni rezonabile de fraudă, care constau în următoarele:

1. achiziționarea produselor de licențiere pentru calculatoare la un cost majorat cu 2,4 mil lei, comparativ  cu prețul agreat cu Compania furnizoare de produse software;
2. prezența suspiciuni rezonabile de fraudă: a) la achitarea licențelor pentru calculatoare în valoare de 2,5 mil lei, care real nu au fost livrate și instalate, conform proceselor verbale de primire –predare a licențelor; b) la procurarea  a 48 de licențe pentru  servere în valoare de  1,1 mil lei  mii lei,  servere  pe care  Procuratura Generală nici nu le deține. Prin aceste acțiuni, factorii responsabili din cadrul PG   au  cauzat pierderi  bugetului de stat în sumă de 3,6  mil lei;
3. răscumpărarea dubioasă de către Procuratura Generală a licențelor, din buget fiind achitată  7,6 mil  lei, în lipsa documentelor confirmative sau amendamentelor la Acordul de licențiere.

Auditul a constatat persistența neregulilor sistemice la achiziționarea și efectuarea lucrărilor de reparație capitală a sediilor organelor procuraturii, astfel fiind constatate următoarele nereguli:

• planificarea și fundamentarea neconformă a necesităților de achiziție a lucrărilor de reparații, fapt, ce a condus la efectuarea lucrărilor suplimentare pentru reparația rețelelor electrice, rețelelor de încălzire etc.;
• achiziționarea și executarea neregulamentară a lucrărilor de reparație în lipsa documentației de proiect și a devizelor verificate regulamentar, în valoare de 17,7 mil.lei,  fapt ce a condiționat unele dezacorduri între Procuratura Generală și antreprenori privind volumul și calitatea lucrărilor efectuate, precum și declanșarea unor litigii în instanțele de judecată, care pot genera pierderi  la buget;
• admiterea unor devieri între prețurile stabilite în devizul-ofertă și cele din procesele-verbale privind executarea lucrărilor de reparații capitale la sediul PG, amplasat în mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 73, ca rezultat, efectuând cheltuieli nejustificate de 485,1 mii lei.

Procuratura Generală nu a dispus de un proces regulamentar privind efectuarea cheltuielilor pentru carburanți, fiind atestată depășirea parcursului limită stabilit pentru unitățile de transport a entității, precum și stabilirea și aprobarea normelor exagerate de consum al carburanților pentru unele unități de transport. În consecință, se atestă că doar pentru 17 autovehicule (model Dacia Logan) instituția a efectuat cheltuieli bugetare neconforme în valoare de 0,3 mil. lei.

Există multiple abateri și neconformități și în procesul de gestionare a patrimoniului public de către Procuratura Generală. Astfel, lipsa unei monitorizări eficiente asupra patrimoniului aflat în gestiune a determinat faptul că în evidența contabilă a Procuraturii Generale sunt înregistrate două clădiri, care, potrivit înregistrărilor cadastrale au fost înstrăinate în folosul unor persoane fizice. Unul din aceste imobile reprezenta o fostă clădire administrativă a Procuraturii teritoriale Anenii-Noi, care fiindu-i în anul 2009 modificată destinația în bloc locativ, iar cu acordul conducerii procuraturii a fost privatizată.

Cât privește al doilea imobil acesta urma a fi transmis primăriei or. Rezina de către Procuratura Generală, ceea ce de fapt nu s-a efectuat, între timp APL a inițiat procesul de privatizare a acestuia, imobilul fiind vândut unei persoane fizice.

La fel, auditul a constatat neînregistrarea în evidența contabilă a Procuraturii Generale a 19 terenuri aferente sediilor procuraturilor teritoriale cu suprafața de 2 ha și a unui garaj, iar la organul cadastral nefiind înregistrată o clădire administrativă și 12 garaje, ceea ce contravine cadrului normativ în vigoare și implică riscuri privind integritatea acestora. 

Un aspect vulnerabil în cadrul entității ține de efectuarea inventarierii patrimoniului. Se menționează că în ultimii zece ani nu s-a efectuat regulamentar inventarierea complexă a tuturor elementelor patrimoniale aflate în gestiunea Procuraturii Generale și a unor subdiviziuni structurale, în speță, acest proces nu a cuprins bunurile din gestiunea Procuraturii Anticorupție, PCCOCS și Procuraturii mun. Chișinău.

O problemă constatată este și construcția nefinalizată amplasată pe str. Alexandru cel Bun 100. Lipsa unor decizii în vederea acestui imobil duce la degradarea lui, lucrările de reparație fiind stopate timp de mai mult de 15 ani. Cheltuielile suportate din contul bugetului de stat pentru renovarea acestui imobil au constituit 26,2 mil. lei, concomitent constatându-se o diminuare cu 2,2 mil. lei a cheltuielilor suportate, comparativ cu datele constatate de auditul precedent.

Generalizând per ansamblu constatările de audit Curtea de Conturi a conchis că, în perioada auditată Procuratura Generală a dispus de un sistem parțial funcțional din punct de vedere a conformități, fapt ce a condus la multiple nereguli în utilizarea banilor publici inclusiv, riscuri de fraudă, precum și abateri în administrarea patrimoniului public. Concomitent, întru remedierea carențelor depistate Curtea de Conturi a înaintat 16 recomandări de audit, menite să îmbunătățească carențele constatate.