Corespondenţa semnată de Vitalie Călugăreanu pentru DW consemnează incertidunile care există în privinţa alegerii președintelui prin vot direct. „Nimeni la Chișinău nu se agită în legătură cu alegerile prezidențiale din 30 octombrie”, observă autorul şi continua: „acțiunile timide ale partidelor lasă impresia că alegerile sunt încă incerte, iar analiștii politici vorbesc tot mai des despre faptul că scrutinul ar putea, în cele din urmă, să nu aibă loc.”
Fostul judecător al Curții Constituționale, doctorul în drept constituțional Nicolae Osmochescu, este citat în articol cu părerea că un astfel de scenariu este aproape neverosimil totuşi şi că hotărârea Curții Constituționale din 4 martie 2016 trebuie aplicată indiferent dacă a fost sau nu modificat textul Constituției.
Un alt doctor în drept constituțional, Alexandru Arseni, susține contrariul: potrivit lui, următorul președinte nu va fi ales prin vot direct de către cetățeni, ci va fi ales de către Parlament (așa cum prevede acum Constituția). „De ce s-au făcut aceste mutări cu deputați dintr-un partid în altul? Ca să aibă o majoritate parlamentară care să aleagă președintele”, a argumentat Arseni. Totuși, el crede că în acest caz candidatul puterii la Președinție nu va fi Vlad Plahotniuc, ci ex-premierul Iurie Leancă, lider al Partidului Popular European din Moldova, care a intrat recent în parteneriat cu guvernarea. Vitalie Călugăreanu încheie articolul citând-o pe Angela Grămadă, președinta think thank-ul Experts for Security and Global Affairs, care susține că Partidul Democrat și cel al Socialiștilor ar avea o înțelegere privind alegerile prezidențiale, care i-ar asigura PD-ului rămânerea la guvernare până în 2018.
„Ziarul naţional” se în treabă într-un articol dacă Ministerul Justiției vrea sau nu să mimeze concursul de selectare a doi membri din partea societății civile în ANI, instituţia care va substitui Comisia Națională de Integritate responsabilă de verificarea averilor demnitarilor. Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) și Asociația pentru Democrație Participativă (ADEPT) au identificat mai multe probleme în procesul de selectare a acestor membri și a transmis Ministerului Justiției mai multe recomandări, care se referă, în principal, la componența comisiei de selectare, regulile de organizare a ședințelor, regulile de adoptare a hotărârilor, termenul de depunere a dosarelor de participare la concurs, reguli pentru fiecare etapă a concursului ș.a. „CRJM și ADEPT consideră că Comisia de selecție a reprezentanților societății civile în Consiliul de Integritate, creată de Ministerul Justiției, ar trebui să includă, pe lângă angajați ai Ministerului Justiției, doi membri desemnați de Consiliul de Presă și un membru desemnat de Consiliul ONG”, se arată în demersul celor două organizaţii care cred că aşa cum e acum, comisia creată de Ministerul Justiţiei nu este echilibrată şi trezeşte neîncrederea că acest concurs va fi corect și echidistant.
„Ziarul de Gardă” îşi anunţă cititorii de pe internet că Adriana Beţişor, procurorea care a gestionat cazul condamnării ex-premierului Vlad Filat, intenţionează să cheme în judecată publicaţia. Ar fi nemulţumită de faptul că, în ultima lună, după ce a reuşit cea mai răsunătoare condamnare din istoria R. Moldova, a fost „ţinta” mai multor articole ale publicaţiei. Procuroarea solicită, prin intermediul avocatei care o reprezintă, publicarea unei dezminţiri „cu privire la costul exorbitant al imobilului vizat în titlul articolului” şi „eliminarea fotografiei de pe fundalul imobilului ce constituie obiect al investigaţiei şi a extrasului din Registrul bunurilor imobile din publicaţia online”, după ce ZdG a dezvăluit că familia sa a cumpărat şi construieşte un imobil de milioane la marginea Chişinăului. Procurora spune că va acţiona ziarul în judecată dacă acesta nu răspunde solicitărilor ei.
Pe pagina sa de pe internet, „Ziarul de Gardă” publică şi o parte din sentinţa motivată din dosarul Vlad Filat care nu a fost făcut public până acum, dar poate fi deja găsită pe site-ul Judecătoriei sectorului Buiucani. „Ex-premierul condamnat la 9 ani de închisoare a fost învinuit și judecat pentru 64 de episoade în care ar fi primit remunerare ilicită de la Șor în bani, mașini, servicii avia și hoteliere din New York, Tel Aviv, Bruxelles, București sau Geneva”, arată publicaţia. La fel, jurnaliştii citează ultimul cuvânt pronunţat de Filat în timpul procesului, în care acesta a respins acuzațiile și a accentuat că bunurile au fost primite în perioada în care el nu deținea funcții în stat. În același timp, apărarea a invocat numeroase încălcări și inexactități în acuzarea procurorilor, întemeiate pe declarațiile lui Shor din autodenunț, mai arată jurnaliştii de la „Ziarul de Gardă”.
Anticoruptie.md scrie că magistrații Judecătoriei sectorului Buiucani au decis să publice hotărârea motivată în dosarul ex-premierului Vlad Filat, după ce aceasta a fost depersonalizată, iar datele cu caracter personal au fost ascunse. Informația a fost comunicată portalului de Svetlana Rudei, șefa Direcției generalizare și sistematizare a practicii judiciare din cadrul Judecătoriei Buiucani. Decizia va fi plasată integral, a mai spus aceasta, după ce judecătorul în calculatorul căruia este stocată va reveni din concediu. „Pentru că hotărârea e foarte mare, a apărut o defecțiune tehnică și nu se văd toate paginile. De fapt, ea din start a fost plasată integral, dar se văd doar 24 de pagini. Acum nu putem face corectare, deoarece judecătorul Niculcea, în calculatorul căruia este stocată decizia, este în concediu, iar dosarul este la Curtea de Apel”, a precizat Svetlana Rudei.
sursa: europalibera.org