Moldova rămâne cu mult în urmă la capitolul sistem judecătoresc independent funcțional, ICJ

Republica Moldova rămâne semnificativ în urmă în ceea ce ține de existența unui sistem judecătoresc independent funcțional, care este un element indispensabil în capacitatea statului de a oferi acces la justiție pentru locuitorii și instituțiile țării. Chiar dacă au fost întreprinse multe reforme legislative semnificative, independența sistemului judecătoresc este departe de a fi obținută în Moldova. În aceste condiții, încă mai sunt necesare reforme, dar mai mult decât atât, este nevoie de o schimbare a mentalității și a culturii de lucru a judecătorilor, care trebuie să protejeze și să promoveze independența judiciară în munca lor. Concluziile și recomandările în acest sens se regăsesc într-un raport al Comisiei Internaționale a Juriștilor (ICJ), prezentat la Chișinău în cadrul unui eveniment organizat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, transmite IPN.

Massimo Frigo, consilier juridic superior în cadrul programului ICJ pentru Europa și Asia Centrală, a declarat că, deși s-au înregistrat progrese importante în multe domenii, inclusiv  eforturile de a asigura înregistrarea audio a tuturor ședințelor de judecată, introducerea unui sistem de selectare aleatorie a dosarelor și majorarea personalului și a salariilor pentru toți judecătorii, implementarea acțiunilor prevăzute în cele mai importante reforme din justiție deseori este afectată de lipsa voinței politice. Totodată, cultura de subordonare ierarhică pronunțată în sistemul judecătoresc și a judecătorului rămâne prevalentă printre judecători.

Raportul ICJ formulează o îngrijorare față de constatările că Consiliul Superior al Magistraturii, organ de autoadministrare judecătorească, în loc să-și îndeplinească rolul său crucial de apărare a independenței sistemului judecătoresc și a independenței individuale a judecătorilor, a devenit un instrument de presiune asupra unor judecători și o amenințare la independența lor. „În timpul misiunii noastre, am auzit mărturii și relatări despre judecători care deseori trăiesc în stare de frică: frica de a-și exprima opinia despre situația din sistemul judecătoresc, frica urmăririi penale doar pentru pronunțarea unei hotărâri contrare dezideratelor procuraturii sau ale oamenilor de la putere”, a spus Massimo Frigo.

Autorii raportului sunt de părere că trebuie modificată componența CSM prin anularea calității de membru din oficiu a ministrului justiției, procurorului general și președintelui Curții Supreme de Justiție. Numărul judecătorilor din instanțele de fond ar trebui majorat pentru a asigura un nivel mai ridicat de reprezentativitate. În opinia lor, instituția numirii inițiale a judecătorilor pentru o perioadă de cinci ani trebuie să fie exclusă, iar judecătorii CSJ trebuie să fie desemnați de către președinte, similar altor judecători, și nu de către Parlament.

O altă recomandare ține de procedura de răspundere disciplinară, care nu ar trebui să fie legată de evaluare. Autorii menționează că ea trebuie să se refere doar la abaterile disciplinare prevăzute de standardele internaționale. De asemenea, componența de infracțiune prevăzută în articolul 307 al Codului Penal constituie un instrument periculos de presiune asupra judecătorilor în mâinile organelor procuraturii și ar trebui să fie exclusă. În opinia autorilor, ședințele în dosarele penale trebuie să fie publice. Ei mai opinează că examinarea cauzelor în ședințe închise, mai ales pentru cauzele penale de rezonanță, care prezintă interes public, este contrară standardelor internaționale privind transparența sistemului judecătoresc și echitatea procedurilor.

Prezent la eveniment, Nicolae Eșanu, secretar de stat la Ministerul Justiției, a declarat că, indiferent ce s-ar face la Minister, dacă societatea consideră că justiția nu este independentă și nu este eficientă, înseamnă că nu s-a făcut ceea ce trebuie. „Trăim cumva într-o realitate dublă sau paralelă – situație în care toată lumea este de acord că existența unei justiții independente este o condiție sine qua non pentru oricare reforme care au loc în Republica Moldova. Eu nu am întâlnit persoane care să nu accepte această idee. Toți acceptă măsurile care se propun, însă într-un final avem o nemulțumire cvasi generală cu privire la situația din domeniul justiției. Putem să venim cu justificări, putem să arătăm câte lucruri frumoase am realizat, dar dacă nu reușim ca cei pentru care noi lucrăm, cetățenii, să perceapă justiția ca fiind independentă, înseamnă că trebuie să schimbăm ceva. Și aici eu cred că problema nu este doar în cineva rău care nu vrea să schimbe lucrurile, problema este puțin mai largă și cred că trebuie să ne asumăm o răspundere generală”, a mai spus Nicolae Eșanu, îndemnând ca cei care știu ce trebuie de făcut să treacă de la declarații la implicare întru schimbarea spre bine.

Victor Pușcaș, ex-președinte al Curții Constituționale, a menționat că, pentru a înțelege care este situația, este nevoie de o retrospectivă a ceea ce a fost. Potrivit lui, în 2001 la putere a venit un singur partid, care „a strâns în brațe ramurile copacului, care este justiția, și aceste ramuri au început să se usuce”. Victor Pușcaș susține că trebuie analizat ce s-a întâmplat și în 2009, „când a fost introdus controlul politic asupra instanțelor, asupra organelor de drept și când au fost partajate funcțiile în stat”. „Fiecare partid politic și-a tras la brațul său ramurile și ele s-au uscat, iar astăzi avem ceea ce avem. Însă, cred că în raport se vorbește foarte bine că orice s-ar întâmpla în stat și oricum s-ar comporta forțele politice, judecătorul, dacă își dorește, își menține independența, dar doar dacă își dorește”, a notat Victor Pușcaș.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Promovarea supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”, implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională. Opiniile din raport aparțin misiunii ICJ.