Republica Moldova rămâne semnificativ în urmă în ceea ce ține de
existența unui sistem judecătoresc independent funcțional, care este un
element indispensabil în capacitatea statului de a oferi acces la
justiție pentru locuitorii și instituțiile țării. Chiar dacă au fost
întreprinse multe reforme legislative semnificative, independența
sistemului judecătoresc este departe de a fi obținută în Moldova. În
aceste condiții, încă mai sunt necesare reforme, dar mai mult decât
atât, este nevoie de o schimbare a mentalității și a culturii de lucru a
judecătorilor, care trebuie să protejeze și să promoveze independența
judiciară în munca lor. Concluziile și recomandările în acest sens se
regăsesc într-un raport al Comisiei Internaționale a Juriștilor (ICJ), prezentat la Chișinău în
cadrul unui eveniment organizat de Centrul de Resurse Juridice din
Moldova, transmite IPN.
Massimo Frigo, consilier juridic superior în cadrul programului ICJ
pentru Europa și Asia Centrală, a declarat că, deși s-au înregistrat
progrese importante în multe domenii, inclusiv eforturile de a asigura
înregistrarea audio a tuturor ședințelor de judecată, introducerea unui
sistem de selectare aleatorie a dosarelor și majorarea personalului și a
salariilor pentru toți judecătorii, implementarea acțiunilor prevăzute
în cele mai importante reforme din justiție deseori este afectată de
lipsa voinței politice. Totodată, cultura de subordonare ierarhică
pronunțată în sistemul judecătoresc și a judecătorului rămâne prevalentă
printre judecători.
Raportul ICJ formulează o îngrijorare față de constatările că
Consiliul Superior al Magistraturii, organ de autoadministrare
judecătorească, în loc să-și îndeplinească rolul său crucial de apărare a
independenței sistemului judecătoresc și a independenței individuale a
judecătorilor, a devenit un instrument de presiune asupra unor
judecători și o amenințare la independența lor. „În timpul misiunii
noastre, am auzit mărturii și relatări despre judecători care deseori
trăiesc în stare de frică: frica de a-și exprima opinia despre situația
din sistemul judecătoresc, frica urmăririi penale doar pentru
pronunțarea unei hotărâri contrare dezideratelor procuraturii sau ale
oamenilor de la putere”, a spus Massimo Frigo.
Autorii raportului sunt de părere că trebuie modificată componența
CSM prin anularea calității de membru din oficiu a ministrului
justiției, procurorului general și președintelui Curții Supreme de
Justiție. Numărul judecătorilor din instanțele de fond ar trebui majorat
pentru a asigura un nivel mai ridicat de reprezentativitate. În opinia
lor, instituția numirii inițiale a judecătorilor pentru o perioadă de
cinci ani trebuie să fie exclusă, iar judecătorii CSJ trebuie să fie
desemnați de către președinte, similar altor judecători, și nu de către
Parlament.
O altă recomandare ține de procedura de răspundere disciplinară,
care nu ar trebui să fie legată de evaluare. Autorii menționează că ea
trebuie să se refere doar la abaterile disciplinare prevăzute de
standardele internaționale. De asemenea, componența de infracțiune
prevăzută în articolul 307 al Codului Penal constituie un instrument
periculos de presiune asupra judecătorilor în mâinile organelor
procuraturii și ar trebui să fie exclusă. În opinia autorilor, ședințele
în dosarele penale trebuie să fie publice. Ei mai opinează că
examinarea cauzelor în ședințe închise, mai ales pentru cauzele penale
de rezonanță, care prezintă interes public, este contrară standardelor
internaționale privind transparența sistemului judecătoresc și echitatea
procedurilor.
Prezent la eveniment, Nicolae Eșanu, secretar de stat la Ministerul
Justiției, a declarat că, indiferent ce s-ar face la Minister, dacă
societatea consideră că justiția nu este independentă și nu este
eficientă, înseamnă că nu s-a făcut ceea ce trebuie. „Trăim cumva într-o
realitate dublă sau paralelă – situație în care toată lumea este de
acord că existența unei justiții independente este o condiție sine qua
non pentru oricare reforme care au loc în Republica Moldova. Eu nu am
întâlnit persoane care să nu accepte această idee. Toți acceptă măsurile
care se propun, însă într-un final avem o nemulțumire cvasi generală cu
privire la situația din domeniul justiției. Putem să venim cu
justificări, putem să arătăm câte lucruri frumoase am realizat, dar dacă
nu reușim ca cei pentru care noi lucrăm, cetățenii, să perceapă
justiția ca fiind independentă, înseamnă că trebuie să schimbăm ceva. Și
aici eu cred că problema nu este doar în cineva rău care nu vrea să
schimbe lucrurile, problema este puțin mai largă și cred că trebuie să
ne asumăm o răspundere generală”, a mai spus Nicolae Eșanu, îndemnând ca
cei care știu ce trebuie de făcut să treacă de la declarații la
implicare întru schimbarea spre bine.
Victor Pușcaș, ex-președinte al Curții Constituționale, a menționat
că, pentru a înțelege care este situația, este nevoie de o
retrospectivă a ceea ce a fost. Potrivit lui, în 2001 la putere a venit
un singur partid, care „a strâns în brațe ramurile copacului, care este
justiția, și aceste ramuri au început să se usuce”. Victor Pușcaș
susține că trebuie analizat ce s-a întâmplat și în 2009, „când a fost
introdus controlul politic asupra instanțelor, asupra organelor de drept
și când au fost partajate funcțiile în stat”. „Fiecare partid politic
și-a tras la brațul său ramurile și ele s-au uscat, iar astăzi avem ceea
ce avem. Însă, cred că în raport se vorbește foarte bine că orice s-ar
întâmpla în stat și oricum s-ar comporta forțele politice, judecătorul,
dacă își dorește, își menține independența, dar doar dacă își dorește”, a
notat Victor Pușcaș.
Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Promovarea
supremației legii prin monitorizare de către societatea civilă”,
implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu suportul
Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională. Opiniile din raport
aparțin misiunii ICJ.