Legea fusese întârziată din cauza crizei de guvern de la începutul anului și a incertitudinii ajutoarelor occidentale.
Bugetul adoptat de majoritatea parlamentară în frunte cu Partidul Democrat prevede ajutoare externe de peste 20% din veniturile planificate, dar reluarea finanțării din partea Uniunii Europene, Statelor Unite, României, după pauza provocată de furtul miliardului din bănci, nu a fost confirmată deocamdată. Votul a coincis cu intrarea deplină în vigoare, astăzi, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană iar spicherul Andrian Candu a sugerat că acest lucru poate ajuta Moldova să-şi reparefinanţele.
Când au votat în două lecturi un buget cu un deficit de peste 4 miliarde de lei, cu intenţia să-l acopere din finanţări externe, legiuitorii s-au bazat în mare parte pe încrederea deplină afişată de guvern că va obţine până în toamnă un acord cu FMI, iar odată cu asta şi reluarea finanţărilor din partea UE, SUA, România. Acum, după şocul generat de Brexitul, nu toţi mai sunt la fel de siguri că ajutoarele europene vor veni, sau că nu vor fi drastic reduse, iar unul dintre deputaţii comunişti, Oleg Reidman, a formulat o astfel de întrebare în plenul parlamentului.
Speakerul, Andrian Candu, a intervenit imediat, spunând:
„Dle Reidman, ca şi informaţie suplimentară, Republica Moldova, ca stat asociat la UE, beneficiază de programe de susţinere financiară, pe care dvs. le cunoaşteţi. Pentru anul în curs sunt prevăzute deja, după semnarea acordului cu FMI, aceste fonduri. Lucrul acesta ni s-a confirmat. Subiectul a fost deja tranşat. Nici o influenţă asupra noastră Brexitul nu va avea.”
Andrian Candu a avut în vedere cele 25 de milioane de euro, prevăzute de Acordul de Asociere la UE, ca suport bugetar pentru întărirea capacităţilor instituţionale şi derularea reformelor. Numai că toate aceste ajutoare au fost suspendate după furtul miliardului din bănci, iar UE spune că reluarea lor va fi posibilă doar după ce Republica Moldova va avea un acord cu FMI. Autorităţile speră să înceapă negocierea unui asemenea acord peste câteva zile, pe 5 iulie, când la Chişinău este aşteptată să o misiune de experţi ai fondului.
Pe de altă parte, şeful delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a vorbit din nou astăzi, într-un video ce circulă pe reţele şi prin care emisarul european i-a felicitat pe cetăţeni cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere, despre reformele pe care le aşteaptă UE de la autorităţile de la Chişinău, pomenind aici independenţa agenţiilor de aplicare a legii, asigurarea dreptului la un proces echitabil şi lupta cu corupţia.
Într-o conferinţă de presă, ţinută tot astăzi, după o şedinţa comună a legislativului şi guvernului prilejuită de acelaşi eveniment, atât premierul, cât şi speakerul au dat asigurări că, practic, toate restanţele la îndeplinire foii de parcurs pentru reluarea ajutoarelor ar fi fost înlăturate.
Una din obiecţiile nerezolvate invocate de FMI pentru începerea discuţiilor cu guvernul ţin însă de transparenţa sectorului bancar. Andrian Candu a realuat în timpul conferinţei promisiunea că legislativul va aproba cât de curând reformele necesare pentru atingerea acestui obiectiv:
„Pachetul financiar bancar e aproape gata, a fost elaborate de BNM cu suportul BM şi FMI. E ste vorba despre competenţele şi puterea BNM de a interveni în piaţa financiară prin anumite mecanisme. Trecutul nu prea plăcut a arătat că puterea BNM e limitată. Ba mai mult, unele decizii BNM au fost în trecut atacate abuziv şi unele suspendate în instanţe. Vom adopta câteva mecanisme suplimentare din legislaţia internaţională pentru a oferi o protecţie suplimentară bancii centrale.”