Cu un scor de 33 de puncte, Republica Moldova se situează pe locul 117,
din 180 de țări, în clasamentul Indicelui Percepției Corupției (IPC)
pentru anul 2018, lansat astăzi, 29 ianuarie, de Transparency
International la Berlin. Indicele Percepției Corupției este evaluat la o
scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupție totală, iar
„100” – lipsă totală de corupție. Principalele rezultate ale IPC 2018
arată că peste 2/3 din țările incluse în clasament au înregistrat un
scor mai mic de 50 de puncte, scorul mediu fiind de doar 43 de puncte,
transmite IPN.
Transperency International Moldova menționează că IPC reflectă
preponderent percepția corupției uzuale, de rutină. Sumele plăților
informale uzuale achitate anual de populație reprezentanților
instituțiilor statului sunt derizorii comparativ cu mijloacele sustrase
din sistemul bancar în urma jafului miliardului. Cu toate acestea, și în
2018 investigarea furtului miliardului a fost tergiversată, fiind
zădărnicită aplicarea strategiilor de recuperare sugerate de Kroll și
Steptoe&Johnson. Nu au fost trași la răspundere beneficiarii finali
ai furtului miliardului, nu au fost înregistrate progrese în recuperarea
mijloacelor sustrase.
Potrivit TI-Moldova, în schimb, în luna iulie a anului trecut, a
fost adoptată pe furiș legea „amnistiei capitalului” care permite
legalizarea mijloacelor de proveniență frauduloasă. În ianuarie 2017 în
expertiza sa CNA a evaluat conceptul liberalizării capitalului ca unul
echivalent cu cel de spălare a banilor de proveniență infracțională. În
2018, când acest concept a fost pus în aplicare, Centrul nu a întreprins
măsurile de rigoare. Totodată, în 2018 au fost modificate prevederile
privind oferirea cetățeniei Republicii Moldova contra investiții.
Acestea au permis transmiterea atribuțiilor de examinare a dosarelor
candidaților la cetățenie unei companii private și mușamalizarea
informațiilor despre beneficiari, sursele de proveniență a bunăstării
acestora, sporind riscurile de spălare a banilor la nivel internațional.
Experții de la TI-Moldova mai menționează că, deși a fost adoptată
în lectură finală o nouă lege cu privire la prevenirea și combaterea
spălării banilor și finanțării terorismului, care urma să transpună
recomandările MONEYVAL, mai puțin de jumătate din recomandări au fost
implementate, altele doar parțial. Autoritățile raportează despre
pornirea dosarelor contra unor medici aparte, inițiind în același timp
parteneriat public-privat cu o companie din offshore în prestarea
serviciilor de dializă, creând un mecanism de monopol pe zeci de ani și
direcționând sute de milioane de lei bani publici către un destinatar
netransparent. Potrivit lor, aceste lucruri vorbesc nu atât despre
percepția corupției uzuale de către populație reflectată în IPC, cât
despre corupția la cel mai înalt nivel, inclusiv corupția politică,
capturarea instituțiilor statului în beneficiul unui grup îngust de
interese.
Țările cu democrație avansată au o medie a IPC de 75 de puncte;
democrațiile „problematice” – 49 de puncte; regimurile hibride, cu
tendințe autocrate – 35 puncte; regimurile autocrate, cu cele mai
proaste rezultate – doar 30 de puncte. Începând cu 2012, doar 20 de
țări și-au îmbunătățit semnificativ scorurile, inclusiv Argentina și
Côte D’Ivoire, iar în 16 indicele a scăzut semnificativ, inclusiv în
Australia, Chile și Malta. În fruntea clasamentului se află Danemarca și
Noua Zeelandă cu, respectiv, 88 și 87 de puncte. Somalia, Sudanul de
Sud și Siria se află la polul opus al acestuia, respectiv, cu 10, 13 și
13 puncte. În medie, după regiuni, cea mai bună situație este în Europa
de Vest și Uniunea Europeană – 66 de puncte, iar cele mai proaste – în
regiunile Africa Subsahariană (scor mediu 32) și Europa de Est și Asia
Centrală (scor mediu 35 de puncte).