Modificările la legile privind activitatea farmaceutică au fost declarate neconstituționale

Joi, 11 martie 2021, Curtea Constituțională a pronunțat Hotărârea nr. 8 privind controlul constituționalității Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 privind modificarea unor acte normative și a Legii nr. 240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative (sesizările nr. 214a/2020, nr. 222a/2020, nr. 224a/2020 și nr. 4a/2021). Ședința Curții a avut loc cu respectarea măsurilor de prevenire a răspândirii cazurilor de infecție cu COVID-19. 

Circumstanțele cauzei

La originea cauzei se află sesizările depuse de către dl Liviu Vovc, dna Monica Babuc, dl Pavel Filip, dl Alexandru Jizdan, dl Ghenadie Buza, dl Igor Vremea și dl Dan Perciun, deputați în Parlament.

Autorii sesizărilor au solicitat Curții să verifice constituționalitatea Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 privind modificarea unor acte normative și a Legii nr. 240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative. Legile menționate reglementează: a) farmaciile cu circuit deschis amplasate în unități mobile; b) livrarea la domiciliu a medicamentelor persoanelor cu dizabilitate severă; c) instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate și a Sistemului național de prescriere electronică a medicamentelor; d) modificarea metodologiei de calculare a prețului medicamentelor; e) instituirea obligației de serviciu. 

Autorii sesizărilor au susținut că Legile contestate contravin, după caz, articolelor 1 alin. (3) [preeminența dreptului], 6 [separația și colaborarea puterilor], 7 [Constituția, Lege Supremă], 8 [respectarea dreptului internațional și a tratatelor internaționale], 9 alin. (3) [principiile fundamentale privind proprietatea], 23 [dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle], 36 [dreptul la ocrotirea sănătății], 47 [dreptul la asistență și protecție socială], 54 [restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți], 64 alin. (1) [organizarea internă a Parlamentului], 72 [categorii de legi], 126 alin. (2) lit. b) [economia] și 131 alin. (4) [bugetul public național] din Constituție. 

Analiza Curții

Curtea și-a început analiza verificând conformitatea Legilor contestate cu articolele 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. 

Pentru a stabili dacă Parlamentul a respectat procedurile prevăzute de articolul 131 alin. (4) din Constituție, Curtea a analizat dacă au fost îndeplinite următoarele condiții: (1) dacă propunerea legislativă sau amendamentul au avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, şi (2) dacă propunerea legislativă sau amendamentul adoptate de către Parlament au fost acceptate în prealabil de către Guvern prin aviz. 

Cu privire la respectarea primei condiții, Curtea a reținut că are competența de a constata dacă adoptarea prevederilor contestate de către autorii sesizărilor a avut sau nu ca efect majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau a împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare, dacă efectul în discuție rezultă în mod evident din prevederile contestate. 

Curtea a  notat că în cazul în care unele prevederi din proiectul de lege atrag, în mod evident, majorarea sau reducerea veniturilor/cheltuielilor bugetare, atunci, proiectul de lege, care reprezintă o propunere legislativă în sensul articolului 131 alin. (4) din Constituție, poate fi adoptat numai după ce este acceptat de Guvern. 

Sub acest aspect, cu privire la Legea nr. 236 din 16 decembrie 2020, Curtea a observat că în Nota informativă se menționează că „pentru implementarea acestui proiect, cheltuielile vor avea proveniență bugetară. În aceste condiții, Guvernul, prin intermediul Ministerului Finanțelor, urmează să planifice și să identifice resurse din bugetul pentru anul 2021”. Curtea a mai observat că costurile de livrare la domiciliu a medicamentelor compensate pentru persoanele cu dizabilități severe vor fi achitate din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, care este parte componentă a bugetului public național. De asemenea, Curtea a reținut că comercializarea medicamentelor în unitățile mobile presupune achitarea unor impozite din veniturile obținute de la comercializarea medicamentelor, fapt care, în final, atrage majorarea sau reducerea veniturilor/cheltuielilor bugetare. Așadar, Curtea a stabilit că Legea nr. 236 din 16 decembrie 2020 implică cheltuieli și/sau venituri bugetare în sensul articolului 131 alin. (4) din Constituție. 

Cu privire la Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020, Curtea a observat că, în vederea asigurării aplicării Legii nr. 240 din 16 decembrie 2020, Guvernul va trebui să aloce mijloace financiare(e.g. pentru implementarea sistemului național de prescriere electronică, pentru instituirea Catalogului de prețuri pentru medicamentele compensate etc.). De asemenea, Curtea a observat că, în baza prescripției medicale electronice (rețeta electronică), vor fi compensate medicamentele din fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală, fapt care implică mijloace financiare de la bugetul public național. Totodată, Curtea a notat că modificarea metodologiei de calculare a prețului de la cea „fără taxe (ex works)” la cea „CIP (Carriage and Insurance Paid to – transport şi asigurare plătite până la [locul de destinație convenit])” presupune modificarea modului de achitare a unor plăți obligatorii care sunt de natură să influențeze veniturile bugetare. Așadar, Curtea a considerat că proiectul nr. 302 din 6 decembrie 2019 și amendamentele la acest proiect (Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020) atrag majorarea sau, după caz, reducerea cheltuielilor/veniturilor bugetare în sensul articolului 131 alin. (4) din Constituție. 

Cu privire la respectarea celei de-a doua condiții, Curtea a reținut că, în cadrul procedurilor legislative cu impact bugetar, prevederile alineatului (4) din articolul 131 din Constituție stabilesc o dependență decizională directă a Parlamentului față de Guvern, în sensul în care existența acceptului prealabil al Guvernului în privința propunerilor legislative care implică majorarea sau reducerea cheltuielilor/veniturilor bugetare reprezintă o condiție imperativă, de la care legislativul nu poate deroga. Nerespectarea acestei condiții constituie o încălcare a procedurii stabilite de Constituție în materie de legiferare în domeniul bugetar. În jurisprudența sa, Curtea a constatat că adoptarea unei legi cu impact bugetar în lipsa avizului Guvernului conduce la încălcarea procedurii prevăzute de articolul 131 alineatele (4), (6) și a articolului 6 din Constituție, care obligă autoritățile statului să-și exercite atribuțiile în limitele rigorilor stabilite de Constituție. 

Cu privire la Legea nr. 236 din 16 decembrie 2020, în primul rând, Curtea a observat că deși, în avizul adoptat prin Hotărârea nr. 643 din 26 august 2020, Guvernul s-a pronunțat expres că „nu susține proiectul de lege supus avizării” (i.e. Legea nr. 236 din 16 decembrie 2020), avizul însă nu se referă la impactul bugetar pe care îl implică Legea contestată. Curtea a reținut că sarcina principală a Guvernului în procedura stabilită de articolul 131 alin. (4) din Constituție este să se pronunțe prin aviz dacă acceptă sau nu propunerea legislativă sau amendamentul legislativ din perspectiva impactului bugetar pe care acestea îl implică. Totuși, în lipsa avizului Guvernului asupra impactului bugetar al proiectului nr. 312 din 9 iulie 2020 (Legea nr. 236 din 16 decembrie 2020), Parlamentul a adoptat acest proiect. 

În al doilea rând, Curtea a observat că amendamentele depuse de deputații Serghei Sîrbu și Liviu Vovc au fost expediate spre avizare Guvernului pe 15 decembrie 2020, iar pe 16 decembrie 2020, Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege nr. 312, care a inclus și unele amendamente, fără a aștepta avizul Guvernului. 

Prin urmare, stabilind că adoptarea de către Parlament a Legii nr. 236 din 16 decembrie 2020 a avut loc în lipsa avizului Guvernului asupra impactului bugetar al acesteia și în lipsa avizului Guvernului asupra amendamentelor la această lege depuse de deputați, Curtea a constatat încălcarea articolelor 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. 

Cu privire la Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020, în primul rând, Curtea a observat că deși, prin avizul adoptat prin Hotărârea nr. 111 din 26 februarie 2020, Guvernul a avizat condiționat proiectul de lege nr. 302 din 6 decembrie 2019 și a propus modificări/completări la acest proiect, acesta însă nu s-a pronunțat asupra impactului bugetar pe care îl implică Legea contestată. Totuși, Curtea a reținut că în lipsa avizului Guvernului asupra impactului bugetar al Legii nr. 240 din 16 decembrie 2020, Parlamentul a adoptat în lectura a doua Legea respectivă. 

În al doilea rând, Curtea a subliniat că, pe 10 decembrie 2020, dl deputat Serghei Sîrbu a depus un amendament la proiectul de lege nr. 302 din 6 decembrie 2019, care implică cheltuieli bugetare. Așadar, Curtea a reținut că acest amendament a fost votat în lectura a doua și inclus în Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020 în lipsa avizului Guvernului cu privire la impactul bugetar al amendamentului. 

Prin urmare, stabilind că adoptarea de către Parlament a Legii nr. 240 din 16 decembrie 2020 a avut loc în lipsa avizului Guvernului asupra impactului bugetar al acesteia și în lipsa avizului Guvernului asupra amendamentului la această lege depus de un deputat, Curtea a constatat încălcarea articolelor 1 alin. (3), 6 și 131 alineatele (4) și (6) din Constituție. 

Din aceste raționamente, Curtea a fost scutită să analizeze în continuare constituționalitatea Legilor nr. 236 și nr. 240 din 16 decembrie 2020 prin prisma articolelor 9 alin. (3), 36, 64, 72 alin. (3) și 126 alin. (2) lit. b) din Constituție.

Hotărârea Curții: 

Curtea a admis sesizările depuse de către dl Liviu Vovc, dna Monica Babuc, dl Pavel Filip, dl Alexandru Jizdan, dl Ghenadie Buza, dl Igor Vremea și dl Dan Perciun, deputați în Parlamentul Republicii Moldova.

Curtea a declarat neconstituționale Legea nr. 236 din 16 decembrie 2020 privind modificarea unor acte normative și Legea nr. 240 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea unor acte normative.

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

sursa: constcourt.md