Modificarea ordinii de zi a Parlamentului afectează transparența și previzibilitatea procesului legislativ

Ordinea de zi a ședinței Parlamentului din 15 decembrie curent a fost modificată, în ziua convocării plenului, în proporție de 40 la sută. În opinia Asociației Promo-LEX aceasta afectează transparența și previzibilitatea procesului legislativ.

Inițial pe ordinea de zi au fost incluse 11 proiecte. La începutul ședinței, au fost înaintate 16 propuneri de modificare, inclusiv două propuneri de amânare și 14 de completare a ordinii de zi. Majoritatea propunerilor (15) au fost înaintate de deputații fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS), iar o propunere a fost înaintată din partea opoziției – Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS). Toate propunerile au fost acceptate prin votul majorității. În urma modificărilor operate, ordinea de zi a numărat 23 de proiecte.

În mod prioritar au fost propuse examinării zece proiecte de acte normative, ceea ce constituie circa 44% din totalul celor incluse pe ordinea zi, 9 dintre ele fiind incluse la începutul ședinței. Pentru trei proiecte modul prioritar a fost solicitat de Guvern, iar două proiecte la inițiativa Președintei Republicii Moldova. În cazul altor 4 proiecte, înaintate la inițiativa deputaților PAS (2) și a Adunării Populare a Găgăuziei (2), nu este clar temeiul legal și motivul acordării regimului de prioritate, or Regulamentul Parlamentului reglementează acordarea priorității propunerilor Președintelui (art. 42), Primului-ministru (art. 43) și a opoziției parlamentare (art. 431) la întocmirea ordinii de zi.

Autorii celor 22 proiecte de legi au fost Guvernul (8), majoritatea parlamentară (7), Președintele Republicii Moldova (2), Adunarea Populară a Găgăuziei (2), deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (2), majoritatea parlamentară în colaborare cu opoziția (1).

Circa 43% din proiectele de acte normative aprobate în ședință, au fost votate în spirit de consens, de către majoritatea parlamentară și opoziție, ceea ce reprezintă o tendință pozitivă. Proiectele votate se refereau, în special, la domeniul cooperării internaționale, administrației publice și dezvoltării regionale, economie și protecție socială.

În cazul a 18 proiecte votate nu a fost respectată transparența decizională, ceea ce constituie 78% din totalul celor examinate. Nu a fost publicat raportul comisiei permanente sesizate în fond pentru patru proiecte, iar în cazul a trei proiecte nu au fost publicate corapoartele comisiilor. Totodată, în cazul a 11 proiecte nu au fost publicate alte acte aferente. La fel, nu a fost respectat termenul prevăzut pentru prezentarea recomandărilor părților interesate în cazul a 9 proiecte de lege, acesta fiind mai mic de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea proiectului și votarea în prima lectură.

Proiectul nr. 469/2022 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Arabe Egipt a fost examinat și votat, în două lecturi, în cel mai scurt termen – o zi calendaristică de la înregistrare, autor fiind Guvernul Republicii Moldova. Proiectul 227/2022 privind modificarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor a fost examinat și votat, în două lecturi, în cel mai lung termen – 105 zile calendaristice, autor fiind Executivul.

Cea mai lungă dezbatere, de circa 1 oră și 50 de minute, a fost la examinarea proiectului de lege nr. 459 pentru modificarea Legii ocrotirii sănătății, iar cele mai scurte dezbateri s-au înregistrat la proiectele cu nr. 227, nr. 304, nr. 450 și nr. 462, care au durat între 1 și 5 minute.

La începutul lucrărilor plenului Parlamentului și-au înregistrat prezența 83 de deputați. Potrivit rezultatelor votării, ulterior, la procedura de vot au luat parte între 58 și 74 de deputați. Ședința plenară a durat circa 9 ore, cu o oră de pauză. Membrii fracțiunii Partidului Politic ȘOR au boicotat și această ședință.

Amintim că, în perioada anilor 2021–2025, activitatea Parlamentului Republicii Moldova este supusă unei monitorizări exhaustive în cadrul Programului Promo-LEX ”Democrație, Transparență și Responsabilitate”. Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.

sursa: promolex.md