Construcţia Staţiei de epurare a apelor uzate din satul Ivancea, Orhei, este o etapă prefinală dintr-un proiect de peste 27 de milioane de lei, susţinut financiar de Fondul Ecologic Naţional. Pentru toate etapele proiectului, inclusiv reţelele de canalizare şi staţiile de pompare a apelor uzate, s-a cheltuit deja o sumă importantă. Cu toate acestea, în al şaptelea an de implementare a proiectului, localnicii stau cu haznale în curţi, iar mulţi dintre ei sunt revoltaţi că Staţia de epurare s-a construit prea aproape de case și de râulețul din sat. Lucrările au fost sistate de două ori din cauza că aveau loc pe un alt teren decât cel rezervat de Primărie și aprobat de autorităţile abilitate. Pe acest caz, Procuratura Generală a pornit o cauză penală, iar instanţa de judecată l-a obligat pe actualul primar, Boris Ochişor, să plătească o amendă contravenţională. Demnitarul susţine, însă, că la construcţia Staţiei nu a fost comisă nicio abatere şi că el personal s-a ghidat doar de dorinţa de a finaliza proiectul şi a nu pierde banii de la Fondul Ecologic.
Startul promițător al proiectului
În anul 2014, Primăria și Consiliul local din Ivancea au selectat şi repartizat terenul cu numărul cadastral 6440205.379 pentru construirea Staţiei de epurare biologică a apelor uzate menajere (SEB). Autorităţile sanitare şi de mediu au aprobat amplasarea SEB pe acel teren, cu respectarea zonelor de protecţie sanitară în raport cu sectorul locativ şi râuleţul Motța de la marginea satului, care se varsă în Răut. Inspectoratul Ecologic de Stat, care a dat undă verde proiectului de execuţie „Evacuarea şi epurarea apelor uzate în s. Ivancea, r-nul Orhei”, elaborat de o firmă specializată din Chişinău, s-a referit în avizul său la acelaşi teren, precizând că SEB se va afla la 51 de metri de la râuleţ şi va avea o zonă de protecţie sanitară de 150 de metri.
Din întreaga sumă de 27 099 020 de lei, necesară pentru implementarea proiectuui, Fondul Ecologic Naţional s-a angajat să aloce, nerambursabil, 23 034 167 de lei (85%), în calitate de finanţator, iar Primăria Ivancea, în calitate de beneficiar, urma să ofere restul banilor – 4 064 853 de lei (15%). În anul 2015 firma „Polimer Gaz Conducte” SRL, selectată prin concurs de achiziții publice, a început executarea lucrărilor – amplasarea a 15 km de reţele de canalizare şi a trei staţii de pompare a apelor uzate.
Fostul primar: „Am stopat lucrările care, de fapt, nici nu incepuseră”
În anul 2019, implementarea proiectului s-a ciocnit de o problemă mare. În luna iulie, antreprenorul l-a informat pe beneficiar că terenul pe care, „aşa cum prevede documentaţia tehnică de proiect, urma să fie construită staţia de epurare, este diferit” de cel repartizat de Consiliul local Ivancea. În luna august 2019, drept răspuns la o petiţie din localitate, acelaşi lucru l-a constatat Inspectoratul pentru Protecţia Mediului. Instituția a atenţionat că SEB „este proiectată pe un alt teren, care nu este coordonat cu organele abilitate” și care se află mai aproape de casele de locuit şi de râuleţul Motța. Beneficiarului i s-a cerut să respecte avizul Agenţiei ecologice de stat şi legislaţia în vigoare, să respecte zona de protecţie sanitară de 150 de metri, să revizuiască datele cu caracter tehnic în privinţa locului de amplasare şi să modifice schiţa de proiect a SEB. O lună mai târziu, aceleași cerințe au fost reiterate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, într-un răspuns semnat de secretarul de stat Iuliana Cantaragiu, actualmente – ministru al Mediului.
Oleg Gaşper, care la acea vreme conducea Primăria Ivancea, ne-a spus că îndată ce au fost depistate neconcordanțele, lucrările au fost stopate: „Am mers la faţa locului, am verificat, ne-am convins că în proiect e un alt teren decât cel pe care l-am alocat şi am stopat lucrările. Atunci, de fapt, lucrările nici nu începuseră. Altceva nu am mai reuşit să fac, nu am avut timp”.
Timp nu a fost din cauza campaniei electorale şi a alegerilor locale din octombrie 2019, pe care Oleg Gaşper le-a pierdut. În prezent, el este consilier local, iar faptul că o parte din săteni sunt revoltaţi de vecinătatea imediată a staţiei de epurare Gaşper îl explică prin frica lor faţă de mirosul urât şi poluarea care ar putea proveni de la SEB.
Preşedinta AO „Ivancea”, Tatiana Vacarciuc, care reprezintă comunitatea în cazurile de iniţiere şi implementare a proiectelor de utilităţi locale, ne-a spus că oamenii se tem că, atunci când va începe să funcționeze, stația va răspândi un miros greu, de aceea preferă să rezolve problema apelor uzate menajere pe vechi: „Se folosesc de haznale. Pentru a evacua murdăria, plătesc şi vine autospeciala. Tot aşa fac la şcoala din sat, dar şi locatarii din cele patru blocuri cu două etaje şi un bloc cu cinci etaje. Nu, miros acum nu este. Toţi se străduie să menţină ordinea”.
Lucrări executate pe terenul problematic. Controale, amendă și iarăși sistare
În anul 2020, după o perioadă lungă de acalmie, evenimentele legate de amplasarea Staţiei de Epurare din Ivancea au început a se precipita. În luna august, mau mulţi săteni, revoltaţi de faptul că antreprenorul a revenit pe acel „alt” teren, care se află de două ori mai aproape de râuleț și sat decât era prevăzut inițial, şi a demarat în trombă lucrările, s-au plâns din nou la Inspectoratul pentru Protecţia Mediului. La începutul lunii septembrie, inspectorii de mediu au găsit la faţa locului un adevărat şantier şi au constatat că, în pofida cerinţelor formulate de ei anterior, neregulile nu au fost înlăturate.
Cel de-al doilea control a avut loc după ce, timp de aproape un an, mandatul de primar al comunei îl deținea Boris Ochişor. În actul de inspectare a mai fost menționat că lucrările de amplasare a SEB se efectuează pe terenul cu numărul cadastral 64402050.382, care a fost delimitat în ianuarie 2020, adică după ce Boris Ochişor preluase primăria.
În luna octombrie 2020, urmare a încălcărilor constatate pe teren, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului Orhei a întocmit un proces-verbal de contravenţie pe numele primarului, amendându-l cu 7 500 de lei. Ochișor a contestat procesul-verbal în instanţă, însă în martie curent a pierdut la Judecătoria Orhei, iar în septembrie – definitiv, la Curtea de Apel Chişinău. Alţi 17 413 de lei urmează să fie recuperaţi de la beneficiar pentru prejudiciul adus mediului. Despre aceasta ne-a informat Ministerul Mediului, care a menționat că dacă nu se va reuşi recuperarea extrajudiciară, se va recurge din nou la instanţa de judecată.
Tot în octombrie 2020, Agenţia pentru Supraveghere Tehnică a sistat lucrările la construcţia SEB. Directorul „Polimer Gaz Conducte”, Serghei Cocîrlă, l-a informat atunci pe primarul Boris Ochişor că lucrările au fost sistate, după cum a prescris Agenţia, „până la obţinerea de către beneficiar a unui nou aviz al expertizei ecologice de stat la proiectul de execuţie «Evacuarea şi epurarea apelor uzate din s. Ivancea», cu includerea în el a terenului cu numărul cadastral 64402050.382, atribuit pentru construcţia SEB”.
Antreprenorul: „Am primit o scrisoare oficială de la beneficiar”
L-am întrebat pe Serghei Cocîrlă de ce în vara anului 2020 a revenit, totuşi, pe terenul problematic. Ne-a răspuns că, anterior, beneficiarul l-a informat în scris că neconformităţile au fost înlăturate şi că totul e în ordine. Altfel, a mai spus Cocîrlă, Primăria Ivancea nici nu ar fi primit o nouă tranșă de bani de la Fondul Ecologic Naţional:
„La începutul anului 2020, Consiliul local Ivancea şi-a reparat greşeala şi a atribuit teren pentru staţia de epurare, aşa cum este prevăzut în proiect (proiectul de execuţie, n.a.). Eu am primit în acest sens o scrisoare oficială. […] Însuşi faptul că totul este în ordine este confirmat prin faptul că Fondul Ecologic, în anul 2020, a reluat debursările financiare către Primăria Ivancea, care a primit banii alocaţi”.
În luna septembrie 2020, bugetul localităţii, într-adevăr, a fost suplimentat cu 6 148 200 de lei, primiţi de la FEN pentru realizarea proiectului „Evacuarea şi epurarea apelor uzate din s. Ivancea”. Dar vreo decizie a Consiliului local de atribuire a terenului pentru SEB, datată cu începutul anului 2020, nici nu poate exista. Or, abia la mijlocul anului 2020, în luna iunie, acest teren, cu numărul cadastral 64402050.382, a fost delimitat printr-o decizie a Consiliului local şi inclus în categoria terenurilor cu destinaţie agricolă. Şi mai târziu, în ianuarie 2021, Consiliul a decis să-i modifice destinaţia, trecându-l în categoria terenurilor destinate construcţiilor. Nici de această dată, însă, în decizie nu a fost menţionat expres că modificarea se face în scopul amplasării SEB.
Urmărire penală pe numele primarului. Consilier local: „Judecata a confirmat ilegalitătile”
Modificarea destinaţiei terenului s-a făcut după ce, în decembrie 2020, pe numele primarului Boris Ochişor a fost pornită o urmărire penală pe art. 327 Cod Penal, „abuzul de putere sau abuzul de serviciu”. Urmărirea penală este exercitată de Centrul Naţional Anticorupţie. La solicitarea de informaţii despre etapa la care se află urmărirea penală şi constatările făcute în cadrul acesteia, CNA ne-a răspuns că „ţinând cont de prezumţia de nevinovăţie şi confidenţialitatea urmăririi penale”, informaţia solicitată va fi prezentată după ce urmărirea penală, care la moment e în derulare, va fi finalizată.
Urmărirea penală a fost pornită în baza unei sesizări depuse la Procuratura Generală, în septembrie 2020, de către consilierul local Victor Marahovschi. El ne-a declarat că SEB a fost construită cu încălcări grave, fapt pentru care cei vinovaţi trebuie traşi la răspundere. În opinia sa, e grav că banii din bugetul de stat se utilizează pentru un obiect care poate dăuna mediului şi sănătăţii oamenilor:
„Staţia a fost construită ilegal, în doar două luni, fără vreo aprobare pentru acel teren, care se află prea aproape de localitate şi râuleţ, iar acum se încearcă legalizarea şi obţinerea documentelor permisive, care lipsesc. De exemplu, avizul sanitar la decizia de modificare a destinaţiei terenului, care s-a obţinut mai apoi, este pentru construcţii, în general, dar nu pentru staţie. Primăria trebuia să schimbe proiectul, să facă modificări în proiectul de execuţie, dar nu a făcut-o. Şi după toate acestea, chiar şi după ce judecata a confirmat ilegalităţile, anul acesta, cu vreo trei zile înaintea alegerilor parlamentare, Fondul Ecologic ia decizia să acorde pentru staţia de epurare încă 8,5 milioane de lei”.
Primarul: „Am pus stația conform proiectuui, nu am încălcat nicio virgulă”
Primarul Boris Ochişor spune că abia în luna octombrie 2020, când Inspectoratul pentru Protecţia Mediului i-a întocmit procesul-verbal pentru contravenţie, a aflat că SEB se construieşte pe alt teren decât cel alocat de consiliul local şi coordonat cu organele abilitate. Demnitarul ne-a declarat că încă atunci totul a fost adus în ordine, iar lucrările au fost efectuate corect, conform proiectului de execuţie. Drept dovadă, ne-a prezentat Decizia Consiliului local din ianuarie 2021 privind modificarea destinaţiei terenului cu numărul cadastral 64402050.382. Pentru greşelile din documente, mai susţine Boris Ochişor, este responsabil fostul primar, iar dacă staţia de epurare nu se construia, de la FEN nu mai veneau mijloace financiare.
„Primarul care era atunci nu a adus în ordine toate documentele. Din 2015 până în 2019 s-au făcut lucrări, au îngropat 8 milioane la reţelele de canalizare, dar staţia de epurare nu era. De aceea am spus să facem staţia de epurare şi am primit 7 milioane pentru aceasta. Noi am pus staţia de epurare conform proiectului (de execuţie, n.a.), nu am încălcat nicio virgulă din proiect. Ceea ce a fost cu pământul, nu-i clar – pe proiect se arată unde e staţia de epurare acum, iar pământul a fost oferit cu 200 de metri mai într-o parte. Asta eu pe urmă am aflat, după ce au venit şi mi-au făcut proces verbal. Eu nu ştiam de chestia asta.
–Ati revizuit deja totul?
–Clar, încă atunci am revizuit.
–Şi aveţi toate avizele de la sănătatea publică, de la protecţia mediului – tot pachetul de documente îl aveţi?
–A fost Agenţia pentru Supraveghere Tehnică şi a blocat lucrările, pentru că, atunci, s-au uitat – pământul nu este. După ce s-a trecut pământul (modificată destinaţia, n.a.) ne-au dat permisiunea să lucrăm. Şi au venit şi au măsurat, că trebuie să fie nu mai puţin de 20 de metri de la rău. La noi e şi mai mult. Şi ne-au permis să lucrăm mai departe”.
Primarul Boris Ochişor ne-a declarat că lucrările ar putea fi reluate chiar şi acum, dacă n-ar exista o datorie de 3,5 milioane de lei faţă de antreprenor, firma „Polimer Gaz Conducte”. De aceea, speranţa lui e ca măcar o parte din suma de 8,5 milioane de lei, aprobată de FEN în anul curent, să vină cât mai curând.
Fondul Ecologic: „Problema nu e a finanțatorului, dar a beneficiarului”
În data de 6 iulie 2021, Consiliul de Administrare al FEN a decis să acorde ultima tranșă financiară, în sumă de 8,5 milioane de lei, pentru proiectul „Evacuarea şi epurarea apelor uzate din s. Ivancea”, iar la 20 iulie fostul ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, şi primarul comunei, Boris Ochişor, au semnat contractul de finanţare.
Vladlena Toian, şefa Serviciului fonduri de dezvoltare din cadrul FEN, ne-a confirmat că în ultimii doi ani pentru proiectul din Ivancea au fost aprobate şi transferate sume mai mari de bani. Aceasta s-a făcut doar din considerentul unor costuri mai mari legate de amplasarea SEB şi a necesităţii de a finaliza proiectul, pe durata căruia, practic în fiecare an, se încheiau acorduri de continuare a implementării. Ultimul acord de acest fel a fost semnat în 2 decembrie 2020 şi va fi valabil până în 2 decembrie 2021, a pecizat funcţionara.
Vladlena Toian ne-a spus că a auzit despre problemele legate de terenurile pentru SEB din satul Ivancea tocmai prin decembrie 2020, când staţia deja era amplasată, şi că nu cunoaşte dacă, conform contractului de finanţare, Primăria era obligată să informeze FEN despre aceasta:
„Eu am auzit despre confuzia cu terenurile anul trecut, iarna, prin luna decembrie, de la juriştii noştri care au primit o petiţie, dacă nu greşesc. Dar deja era şi staţia de epurare pusă pe teren. Pentru fiecare tranșă de finanţare s-a încheiat contract separat şi nu pot spune dacă este sau nu în fiecare dintre ele condiţia că beneficiarul trebuie să comunice finanţatorului despre astfel de situaţii. Şi problema nu e a finanţatorului, dar a beneficiarului, care îşi asumă răspunderea atunci când se implică în proiect”.
În opinia sa, lucrurile s-ar putea clarifica după finalizarea proiectului, când beneficiarul va trebui să organizeze darea în exploatare și să obțină semnături de la instituțiile de protecţie a mediului, sănătate publică şi altele care, în anul 2014, au dat proiectului undă verde.
Tatiana Djamanov
