Mihail Gofman un martor mai mult sau mai puțin credibil

Imediat după condamnarea la 9 ani de închisoare a fostului premier Vlad Filat, în centrul atenției publicului moldovean a intrat fostul șef-adjunct al Serviciului contra spălării de bani de la Centrul Național Anticorupție, Mihail Gofman. Într-o apariție televizată, luni, el a sugerat că în spatele furtului miliardului s-ar afla Rusia și alte servicii de informații străine și a prezis că după Filat și Shor va fi chemat să dea socoteală și fostul premier Iurie Leancă. Procuratura a reacționat chemându-l pe Gofman la audieri programate pentru săptămâna viitoare, iar presa și politicienii s-au divizat pe baza încrederii, respectiv lipsei de încredere în Gofman și în spusele lui. O relatare despre ultimele evoluții ale acestei dispute.

Procurorul anticorupţie, Viorel Morari, pare să trateze cu neîncredere declaraţiile lui Mihai Gofman, care, după 11 ani de activitate în cadrul Serviciului contra spălării de bani de la Centrul Național Anticorupție din care a fost concediat cu jumătate de an înainte de frauda bancară fără precedent în istoria Republicii Moldova, a descris într-o apariţie televizată ceea ce pare a fi o schemă şocantă de bancrutizare a statului, prin devalizarea sistemului lui bancar:

„Să vedem ce va spune când o să-l invităm în calitate de martor. Pentru că martorii pot spune şi adevărul, dar pot şi minţi, sau îşi pot expune o proprie percepţie asupra realităţii. Mihai Gofman, spre deosebire de politicienii care fac de obicei declaraţii politice în scopuri politice, a fost funcţionar public, angajat al CNA, deci poartă răspundere pentru declaraţiile pe care le face. El avea fişă de post, a avut acces la anumite informaţii clasificate – prin urmare dacă spune ceva, trebuie să probeze”.

Procurorul Morari admite că Gofman însuşi ar putea deveni subiect de anchetă în urma audierilor programate pentru marţea viitoare, când ar urma să se prezinte, în urma unei citaţii, la Procuratura anticorupţie:

„Gofman evident poate deveni subiect de dosar. Pentru mine, ca procuror, e puţin cam straniu totul: spune că sistemul a fost devalizat de cineva din anturajul lui Plahotniuc [Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al PD, considerat cel m ai influent politician din Republica Moldova], dar când a fost întrebat de cine anume, nu vrea să spună. Pe mine mă interesează, aşadar, despre ce fel de grup vorbea, care au fost actele întocmite de acest grup şi care au fost acţiunile lui, ca persoană responsabilă de domeniu.”

În viziunea analistului Victor Ciobanu, însă, schema descrisă de Mihai Gofman ar fi fost deja confirmată o dată, şi anume atunci când a fost dat publicităţii primul raport Kroll asupra fraudei bancare moldoveneşti:

„De fapt, el spune cam ce am spus eu după publicarea raportului Kroll: că există câteva etape distincte, iar cea cu creditele neperformante e doar una din ele, că e cu totul altă etapă cea cu operaţiunea de scoatere a miliardului din rezerva BNM, că BEM a fost folosită ca platformă de scoatere a acestor bani din rezerva de stat, iar beneficiare sunt băncile deţinute de grupurile Plahotniuc şi Platon: Moldindconbank, Agroindbank şi Victoriabank. Deci, dacă anterior se fura câte puţin, la nivel de milioane, ceea ce lăsa pe linia de plutire BEM, atunci operaţiunea miliardul a fost deja o escrocherie de proporţii, în urma căreia au picat trei bănci şi altele trei s-au ales cu probleme.

Problema este că de fapt implicaţi au fost toţi. Tocmai de aceea, când ambasadorul SUA a propus: suntem gata să vă ajutăm la depistarea şi întoarcerea banilor, din partea guvernării a urmat tăcere. Ne rămâne să aşteptăm un scenariu de tip Nigeria – să vină o altă guvernare care va vrea acest lucru şi atunci banii vor fi arestaţi, evident nu toţi, şi cumva se vor întoarce. Actuala guvernare nu are nici o dorinţă să facă asta.”

Expertul economic Stanislav Madan, şeful Departamentului studii de piaţă şi cercetări de la grupul de companii Business Intelligent Services, care în general tratează cu multă circumspecţie declaraţiile fostului şef de la serviciul contra spălării banilor, ne-a spus totuşi într-un interviu telefonic că, indiferent de scopurile urmărite, şi Gofman confirmă că Moldindconbank, Agroindbank şi Victoriabank, care, aşa cum au arătat statisticile BNM, au efectuat înaintea furtului importante plasamente de fonduri în BEM, au ştiut cu siguranţă că îşi vor recupera aceşti bani, prin urmare decizia de implicare a rezervei de stat nu a fost chiar atât de secretă precum s-a crezut:

„Intrăm în zona speculaţiilor cu acest domn Gofman. E un om din sistem, aşa că eu pun la îndoială credibilitatea celor spuse de el. Sigur că se vede că ştie ce spune. Ceea ce noi nu ştim e dacă această opinie e una sincer exprimată sau una indusă, pentru a ne duce într-o anumită direcţie. Multe informaţii par aproape de adevăr. Dar multe ar trebui probate ca să fie credibile. Referitor la plasamentele interbancare, şi în raportul Kroll sunr expuse foarte clar aceste elemente cronologice. Acea hotărâre din 13 noiembrie nu a fost prea secretă, cineva a avut informaţii de insider, altfel nu este clar cum aceste trei bănci să facă plasamente în BEM. Acest lucru este cel puţin straniu mai ales dacă ne amintim că în septembrie 2014, Victoriabank se judeca cu BEM că nu putea recupera o sumă de bani de la ea, iar apoi, în noiembrie, investeşte o sumă imensă în această bancă. Deci, acea hotărâre nu a fost secretă.”

Ex-premierul Ion Sturza, care a avut şi el o reacţie la deconspirările fostului angajat CNA, a spus că acestea demonstrează că cei care au contribuit la jaf s-au speriat că pot să repete sorta lui Vlad Filat, condamnat luni la 9 ani de puşcărie în afacerea BEM. „Sper că vor vorbi și cei care, voluntar sau nu, au contribuit din plin la acest jaf, miniștri, guvernatori, procurori. Eu am o listă doar cu cei din prima linie, peste o suta la număr. Dar mai e și linia a doua, a treia. O confesiune în public ar micșora din remușcările morale, dacă există, bineînțeles”, a scris Sturza pe o reţea de socializare astăzi.

sursa: europalibera.org