Legislația din domeniul justiției juvenile permite ca o bună parte dintre minorii care comit fapte penale să nu ajungă după gratii, ci să le fie aplicate măsuri alternative de pedeapsă, care au și un caracter educativ. Una din metodele de reeducare este programul probațional, în cadrul căruia copiii sunt consiliați de psihologi și pedagogi, urmând și o serie de instruiri. Experții încurajează aplicarea măsurilor alternative la detenție, deoarece acestea contribuie la resocializarea copiilor care au comis infracțiuni.
În 2019, când avea 17 ani, Veronica (n.r.: numele a fost schimbat) a comis un furt, iar instanța de judecată a condamnat-o la șase luni de închisoare. Ca măsură alternativă, pedeapsa i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de un an, iar fata, pe atunci minoră, a fost obligată de instanță să participe la programul probațional „Formare civică și vocațională pentru tine și comunitate”. În acest program, Veronica a fost consiliată de consilierul de probațiune care a ajutat-o să înțeleagă nu doar infracțiunea pe care a comis-o, dar și riscurile în cazul unei noi infracțiuni. „Timp de un an, am avut multe lecții și exerciții. Programul m-a ajutat să înțeleg greșeala pe care am făcut-o și de ce nu trebuie să faci rău altora. Acum nu mai gândesc negativ, nu sunt agresivă cu alții, și sunt o persoană mult mai pozitivă. Am învățat că în orice situație poți să ajuți alți oameni”.
Specialiștii au ajutat-o pe Veronica să-și descopere și calitățile vocaționale, ajutând-o să se înscrie la o școală profesională. „Acum învăț, iar în curând voi termina studiile și voi obține o meserie. Diploma de studii mă va ajuta să-mi găsesc mai ușor un loc de muncă. Dacă nu urmam acest curs, cine știe unde eram acum…”, spune Veronica, precizând că își dorește să se angajeze în calitate de chelneriță.
Minorii în conflict cu legea se redescoperă
Responsabilă de cazul Veronicăi a fost Iulia Terpan, consilieră de probațiune, în prezent șefa direcției de supraveghere și pedepse complementare a Biroului de Probațiune Chișinău. „I s-a stabilit atunci un program individual, în funcție de nevoile ei. Am discutat despre visuri, emoții, sentimente, calitățile personalității ei. S-a muncit mult cu ea, pentru că era un copil dificil, afectată de trecutul ei din familie. În această perioadă, Veronica s-a schimbat foarte mult, a absolvit programul cu succes și a primit certificatul, fiind exclusă din evidența Biroului de Probațiune, iar antecedentele penale i-au fost stinse”, spune Iulia Terpan. Ea a mai precizat că în cazurile când minorii nu urmează intenționat programul deplin, impus ca obligație, sau se eschivează intenționat, consilierul de probațiune înaintează demers în judecată, iar judecătorul de instrucție poate anula condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, astfel poate trimite minorul la închisoare.
Ala Sorocean, șefa Direcției Probațiune din cadrul Inspectoratului Național de Probațiune spune că de aceste programe pot beneficia minorii cărora le-au fost aplicate măsuri de constrângere cu caracter educativ, precum și minorii condamnați cu suspendare condiționată totală sau parțială, dar și minorii liberați condiționat înainte de termen. Tot în custodia sistemului de probațiune ajung și minorii condamnați la pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității. Aceștia prestează munci conform vârstei și abilităților lor. De cele mai multe ori, în evidența sistemului de probațiune sunt minori care au comis infracțiuni de furt, violență împotriva unei persoane, huliganism și infracțiuni sexuale.
O șansă pentru copiii care au comis infracțiuni
Unul din autorii introducerii măsurilor alternative în legislația moldovenească a fost Igor Dolea, directorul Institutului de Reforme Penale. El precizează că legile sunt modificate periodic, ținându-se cont de interesul suprem al minorului condamnat, astfel încât acești copii să poată fi reintegrați în societate. „În general, măsurile comunitare sunt mult mai potrivite pentru anumite tipuri de infracţiuni, deoarece ele evită închisoarea. Este cunoscut faptul că, odată ajunse la închisoare, multe persoane comit infracțiuni și mai grave. În general, Convenția cu privire la drepturile copilului spune că pedepsele trebuie să fie în favoarea copilului. Chiar și dacă ajunge în închisoare, trebuie aplicat interesul copilului, pentru ca el să nu comită noi infracțiuni. Măsurile alternative sunt o șansă de reeducare și resocializare a copilului care a comis o infracțiune. Totodată, aceste măsuri reduc și numărul de deținuți aflați în detenție, iar asta este foarte bine”, a concluzionat expertul.
Legislația Republicii Moldova prevede că minorii care comit o infracţiune uşoară pot fi eliberați de răspundere penală, dacă este posibilă corectarea acestora fără a fi plasați după gratii. În acest caz, minorilor li se aplică măsuri de constrângeri educative, prevăzute de articolul 104 al Codului Penal, cum ar fi: avertismentul, amenda, obligarea minorului de a urma un curs de reabilitare psihologică, a unui curs de învăţământ obligatoriu sau obligarea de a participa la un program probațional etc.
Potrivit Biroului Național de Statistică, anul trecut, peste 1200 de minori au comis infracțiuni, dintre care 435 au fost condamnați. Totodată, în Raportul pe anii 2018-2019 privind implementarea Planului Național de Acțiuni în domeniul Drepturilor Omului se spune că 353 de minori au beneficiat de măsuri alternative la detenție, inclusiv 349 de minori au fost supuși probațiunii.
Anul trecut în penitenciarele din țară erau deținuți 44 de minori.
Mariana Jacot,
Asociația Presei Independente
Ți-au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale? Sună la „Linia verde” 080080030 cu apel gratuit de pe telefoanele fixe sau mobile, iar noi te vom ajuta să fii auzit/ă și te vom îndruma la instituțiile publice abilitate.