Centrul de Informare și Documentare privind NATO a organizat pe 7 octombrie o masă rotundă la tema „Importanța DCBI pentru reformarea sectorului de securitate al Republicii Moldova”. Scopul evenimentului a fost să aducem în atenția publică aspectele legate de reformarea sectorului de securitate, aportul NATO la progresul făcut în modernizarea forțelor armate, beneficiile inițiativei și viitorii pași de urmat. În cadrul evenimentului, au vorbit:
– Elena Mârzac, Directoare Executivă a CID NATO
– Barbora Paclíková, Coordonatoare de dezvoltare a capacității de apărare, Oficiul de Legătură NATO în Republica Moldova
– Gheorghe Donica, Ofițer Principal, Direcția Politică de Apărare și Planificare a Apărării, Ministerul Apărării
– Viorel Cibotaru, expert independent, Ministru al Apărării în 2015
Un mediu sigur și stabil este vital pentru o dezvoltare durabilă. Ideea conceptului reformei sectorului de securitate este de a oferi sprijin pentru reorganizarea sectorului de securitate în conformitate cu normele democratice și statul de drept, pentru a asigura securitatea populației. Republica Moldova are nevoie de asistență externă pentru a prelua bunele practici, expertiză și tehnici de contracarare sau soluționare a amenințărilor și riscurilor în adresa securității sale.
Elena Mârzac a abordat rolul societății civile în reformarea sectorului de securitate și apărare. Directoarea CID NATO constată că:
– Implicarea societății civile, mediului academic și a mass-media în sectorul de securitate este o condiție pentru formarea voinței politice, care poate fi dezvoltată doar prin cooperarea activă dintre sectorul civil și cel guvernamental.
– Misiunea principală a societății civile este să inițieze dezbateri pe marginea subiectelor ce vizează sectorul de securitate și apărare, să monitorizeze și să ofere analize alternative asupra anumitor aspecte ale securității.
– Creşterea gradului de informare va servi drept un pas important pentru încurajarea dezbaterilor publice şi de promovare a schimbărilor politice şi sociale.
– Eficienţa comunicării cu publicul pe probleme de securitate depinde de volumul şi de acurateţea informaţiilor făcute publice de Guvern, Parlament şi de partenerii de dezvoltare.
– Comunicarea în ambele sensuri – dialogul – este importantă pentru că (i) asigură participarea şi controlul permanent din partea cetăţenilor, (ii) creşte încrederea publicului în modul de funcţionare al instituțiilor de stat, (iii) oferă un control asupra unei gestionări potențial defectuoase și (iv) asigură sprijinul public şi legitimitate legislaturii şi politicilor guvernamentale.
– Capacitatea cetăţenilor de a obţine informaţia necesară despre iniţiativele şi politicile instituţiilor cu atribuţii în domeniul de securitate şi apărare şi de a analiza impactul acestor programe, politici şi decizii asupra lor reprezintă un element fundamental al conceptului unei bune guvernări.
– O societate democratică necesită dezbateri în probleme de importanţă socială majoră, iar accesul liber la informaţie constituie o premisă fundamentală pentru participarea activă a cetăţenilor la procesul de adoptare a deciziilor, mai ales în domenii atât de complexe precum cel al securităţii şi apărării statului.
– În mediul de securitate actual, comunicarea strategică este utilizată pentru a obține credibilitate, legitimitate și susținerea cetățenilor.
– Rezultatul unei comunicări strategice eficiente va contribui esențial la reformarea sectorului de securitate și apărare, legitimitatea politicilor și acțiunilor implementate.
– Dezvoltarea contramăsurilor și diseminarea narațiunilor trebuie să fie un efort comun, necesitând implicarea activă a tuturor instituțiilor statului și a societății civile.
– Este importantă cunoașterea avantajelor de care Republica Moldova poate beneficia în urma diverselor cooperări și conștientizarea acestora va contribui la reflectarea obiectivă.
Referindu-se la cooperarea cu NATO, Elena Mârzac precizează următoarele:
– Cooperarea Republicii Moldova cu Alianța Nord-Atlantică pe parcursul celor 25 de ani a evoluat în timp şi a cuprins mai multe instrumente de colaborare ajustate la necesitățile sale.
– Cooperarea este în interesul Republicii Moldova, dar și în interesul pentru NATO, datorită poziției geo-strategice a țării noastre.
– Parteneriatele NATO sunt benefice pentru toți cei implicați și contribuie la îmbunătățirea securității pentru o comunitate internațională mai largă.
– Partenerii fac parte din multe dintre activitățile de bază ale NATO, de la formarea politicii, până la consolidarea capacității de apărare, dezvoltarea interoperabilității și gestionarea crizelor.
– Programele NATO ajută, de asemenea, țările partenere să își dezvolte propriile instituții și forțe de apărare și securitate.
– La baza Parteneriatului Republica Moldova – NATO stă Planul Individual de Parteneriat (IPAP). Un prim plan a fost semnat în 2006 și este reînnoit, de regulă, la fiecare 2 ani. Noul IPAP pentru următorii 2 ani urmează să fie aprobat de curând.
– Conlucrarea Republicii Moldova cu NATO în cadrul PpP are loc atât în sectorul militar, cât şi în cel civil. În domeniul militar, Republica Moldova beneficiază de sprijinul NATO în vederea continuării procesului de reformare a armatei şi a creării unei forţe militare moderne, mobile şi eficiente sub raportul costurilor. Republica Moldova, în cooperarea cu NATO, se axează pe „avansarea procesului de reformare și modernizare a sectorului de securitate și apărare națională, în conformitate cu noile evoluții și cerințe ale mediului de securitate.
– Cooperarea cu NATO nu contravine interesului național al Republicii Moldova de asigurare a suveranității și integrității țării în condițiile neutralității și are la bază necesitatea de modernizare a sectorului securității și apărării și celor conexe.
– Republica Moldova a beneficiat de accesul la mecanismele de planificare a apărării oferite de Alianţa Nord-Atlantică, care au avut un impact pozitiv asupra dezvoltării capacităților noastre de apărare și asigurare a securității.
– Alte dimensiuni prioritare în valorificarea parteneriatului cu NATO sunt sprijinirea autorităților civile, dezvoltarea științei prin Programul Știință pentru Pace și Securitate, colaborarea cu mass-media, societatea civilă și mediul academic prin programe de diplomație publică.
Elena Mârzac precizează că inițiativele și proiectele NATO se adresează tuturor categoriilor cetățenilor și răspund provocărilor și amenințărilor cu care se confruntă țara noastră, în particular, dar și amenințărilor la nivel regional sau internațional (problema ecologică, terorismul, traficul ilegal, crimele cibernetice, asistența în situații de criză etc). Dezvoltarea capacităților de răspuns la aceste provocări, și colaborarea cu partenerii este esențială în fortificarea securității naționale și implicarea în asigurarea securității regionale.
Alianța Nord-Atlantică implementează proiecte care se adresează inclusiv societății civile, în încercarea de a răspunde cât mai coerent provocărilor și amenințărilor cu care organizația se confruntă atât în spațiul geografic acoperit, cât și în afara acestuia.
La fel, directoarea CID NATO menționează că fiecare partener determină ritmul, domeniul de aplicare, intensitatea și concentrarea parteneriatului cu NATO, precum și obiectivele individuale. Sprijinul NATO pentru eforturile de reformă ale ţării şi pentru consolidarea capacităţilor în sectorul apărării şi securităţii a fost intensificat prin intermediul Iniţiativei de consolidare a capacităţii de apărare şi de securitate (DCBI). Cu referire la acest subiect, Elena Mârzac a subliniat următoarele lucruri:
– Începând cu anul 2014, Inițiativa de consolidare a capacității de apărare și securitate conexă (DCBI) consolidează angajamentul NATO față de parteneri și ajută la stabilitatea proiectelor, oferind sprijin națiunilor care solicită de la NATO asistență pentru capacitățile de apărare.
– DCBI poate include diferite tipuri de asistență, de la sfaturi strategice, privind reforma sectorului de apărare și securitate și construirea instituțiilor, până la dezvoltarea forțelor locale prin educație și instruire, și consultanță și asistență în domenii specializate, cum ar fi logistica sau apărarea cibernetică.
– Pachetul DCBI răspunde solicitării guvernului de a ajuta la procesul de transformare a apărării, a întări şi moderniza forţele armate ale Republicii Moldova şi a reforma structurile sale naţionale de securitate.
– Programul de Consolidare a Capacităţii de Apărare al Republicii Moldova reprezintă un interes naţional prioritar în contextul ultimelor schimbări și provocări geopolitice care au loc în regiune, impunând întreprinderea măsurilor necesare pentru consolidarea sectorului de securitate și apărare.
Barbora Paclíková, Coordonatoarea de dezvoltare a capacității de apărare, Oficiul de Legătură NATO în Republica Moldova, s-a referit la parteneriatele NATO și a menționat 3 motive pentru care Alianța le construiește:
1. NATO crede că cooperarea și dialogul duce la o siguranță mai mare atât pentru Alianță, cât și pentru parteneri. Prin cooperarea comună se crează încrederea dintre părți. Cu Republica Moldova, NATO colaborează din anii 90 și în acest caz, parteneriatul se bazează pe 3 principii importante:
– NATO respectă deplin independența Moldovei și integritatea sa teritorială, suveranitatea și libertatea sa.
– Cooperarea cu NATO este bazată pe cererea Moldovei. NATO nu impune o careva activitate sau cooperare.
– Activitățile din cadrul cooperării aparțin Republicii Moldova – ritmul și conținutul relației depinde de Republica Moldova.
2. Pe segmentul operațional, NATO și partenerii săi lucrează împreună în operațiuni internaționale și misiuni de menținere a păcii. Înainte de a participa la aceste misiuni cu partenerii, NATO asigură procesul de învățare și certificare pentru aceștia.
3. NATO dorește să ajute partenerii să devină mai eficienți în rezolvarea problemelor proprii de securitate.
Cu referire la DCBI, Barbora Paclíková, menționează că Republica Moldova a solicitat de la NATO acest pachet de asistență. În afară de țara noastră, sunt și alți parteneri care beneficiază de asistență în cadrul inițiativei DCB, de exemplu Georgia, Iordania, Irak, Tunisia. Pentru implementarea DCBI în Moldova, NATO a oferit consultanții săi pentru a asista Moldova în procesele de reformare. În Faza I a fost oferit un program de consiliere şi asistenţă în sprijinul reformelor Republicii Moldova în domeniul apărării, inclusiv prin elaborarea de documente strategice şi identificarea structurii de forțe optime și capabilități militare necesare. Astfel, au fost elaborate și adoptate Strategia națională de apărare și Strategia militară a Republicii Moldova. La fel, programul se axează pe revizuirea riscurilor şi pericolelor cu caracter militar la adresa statului, revizuirea şi modificarea cadrului legislativ şi normativ la nivel strategic, evaluarea structurii de comandă şi control, a capabilităţilor existente, estimarea dezvoltării economice etc.
În Faza II de implementare, Barbora Paclíková menționează că Republicii Moldova i se oferă asistenţă şi consiliere tehnică în dezvoltarea forţelor armate (structuri de forţă, capabilităţi şi infrastructură, doctrină, educaţie). Pachetul DCBI oferă, de asemenea, asistenţă şi în alte domenii, inclusiv în cel al educaţiei apărării, planificarea strategică, managementul resurselor umane, dezvoltarea profesională a civililor și standardizarea instruirii și logisticii, precum și aspecte legate de securitatea cibernetică, buna guvernare, prevenirea corupţiei, precum şi rolul femeii în domeniul păcii şi securităţii. Tot în Faza II NATO a lansat un program de dezvoltare a capacităților pentru angajații civili din sectorul securității și apărării. Acest program este adresat nu doar Ministerului Apărării, dar și celui al Internelor, Finanțelor, de Externe și Integrare Europeană, Parlamentului și practic oricărei instituții implicate în procesele care țin de securitatea națională. În cadrul DCBI, există un fond în care Aliații pot contribui bilateral la asistența Republicii Moldova. De exemplu, aceștia vor putea să cumpere sau să doneze echipament medical pentru medicii militari moldoveni și alte materiale de primă necesitate.
Gheorghe Donica, Ofițer Principal, Direcția Politică de Apărare și Planificare a Apărării, a menționat că DCBI este un mecanism important de consolidare a capacităților de apărare a Republicii Moldova, precum este și dezvoltarea interoperabilității cu NATO, Aliații și partenerii săi. DCBI va conduce la transformarea armatei naționale până în 2030. Gheorghe Donica la fel menționează că una din cele mai mari probleme pentru Armată este lipsa resurselor.
Pachetul DCBI în Faza II oferi o consultanță tehnică pentru unele elemente esențiale pentru armată cum ar fi:
– dezvoltarea forțelor terestre
– dezvoltarea forțelor aeriene
– creare de structuri și capabilități,
– infrastructură adecvată
– dezvoltarea capacităților de comandă și control,
– luarea deciziilor în colaborare cu SIS și Inspectoratul General de Carabinieri al MAI.
– dezvoltarea doctrinelor
– dezvoltarea educației
Respectivele domenii vor conduce la actualizarea modului în care NATO ne va asista pe termen lung, precizează Gheorghe Donica. Pachetul DCBI oferă asistență inclusiv pe domeniul transparenței și responsabilității în sectorul de securitate și apărare. Gheorghe Donica menționează că colaborarea cu NATO nicidecum nu dăunează integrității și suveranității Republicii Moldova și că sunt multe state neutri care la fel colaborează de zeci de ani cu Alianța Nord-Atlantică pe diferite domenii. Cooperarea cu NATO nu impune o aderare la Alianță.
Viorel Cibotaru, expert independent, Ministru al Apărării în 2015 menționează că contextul internațional și național impune pe agenda societății civile nevoia de a discuta despre problemele de securitate. DCBI a apărut ca necesitate de a oferi rapid asistență din partea NATO către partenerii săi. Din postura sa de Ministru în 2015, Viorel Cibotaru a povestit despre perioada incipientă a DCBI. NATO a dorit să știe de ce fel de asistență are nevoie Moldova, cum o va asimila și dacă va contribui la scopurile consolidării securității la granița Alianței. În Faza I, DCBI a contribuit la modelarea viziunii Republicii Moldova din punct de vedere legislativ și strategic. În această Fază, Republica Moldova trebuia să definească:
– Cum vede scopurile strategice ale statului;
– Care sunt angajamentele față de securitatea sa;
– Care sunt atitudinile față de evenimentele la nivel internațional.
Problema cu care se confruntă Armata Națională, spune Viorel Cibotaru, este modernizarea sa lentă și anume schimbarea tehnicii militare. În opinia sa, este nevoie:
– Armament de tip nou
– Apărare antiaeriană
– De a suplini rezervele de muniție
Curent, starea echipamentului și dotărilor nu corespund riscurilor la care Moldova este expusă. Făcând o diferență dintre IPAP și DCBI, prin ultima:
– Republica Moldova își consolidează interoperabilitatea forțelor armate obișnuite.
– Aliații NATO au pus la dispoziția Republicii Moldova experții săi, diferite programe de asistență și posibilități de modernizare a tehnicii. Rolul României, Poloniei, țărilor Baltice și SUA a fost foarte important în acest sens.
În opinia lui Viorel Cibotaru, exponenții clasei politice încetinesc reforma forțelor armate. În noul context regional și a războiului din Nagorno-Karabakh, Republica Moldova trebuie să aibă grijă de trei factori:
– Să apărare cetățenii;
– Să aibă o relație foarte strânsă cu România și Ucraina;
– Să fie utilă în misiunea de menținere a securității colective.
Alocațiile pentru apărare sunt extrem de mici (0,35% din PIB) și ajung ca 80% să fie plătite pentru salariile personalului și mentenanță. Viorel Cibotaru menționează că discuțiile politice despre achizițiile pentru Armată trebuie să fie publice și transparente. Referitor la cheltuieli ca % din PIB, Viorel Cibotaru, a precizat că în 1998 era planificat ca în 2014 să se ajungă la 2,4% din PIB.
Într-o intervenție, Oazu Nantoi, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, consideră că Republica Moldova trebuie să treacă de la scrierea strategiilor la implementarea lor, ca să devină un partener credibil.
Ina Bogatîi, reprezentantă a Inspectoratului General de Carabinieri al MAI, a dorit să știe dacă MAI poate fi cooptat în Faza II pentru a dezvolta în cadrul MAI un laborator de securitate cibernetică, care să fie operațional cu cel din cadrul Ministerului Apărării, dar și pentru orice alte programe în care Inspectoratul ar putea fi implicat, de exemplu, doctrină, educație, Rezoluția 1325 etc. În acest context, Barbora Paclíková, Coordonatorul de dezvoltare a capacității de apărare, Oficiul de Legătură NATO în Chișinău, a menționat că Oficiul este deschis pentru toate discuțiile care duc la consolidarea apărării Republicii Moldova.
Carolina Mișcoi, șefa Direcției Cooperare și Misiuni din cadrul Inspectoratul de Carabinieri, s-a adresat către Barbora Paclíková în contextul reformei Trupelor de Carabinieri și a deciziei Consiliului Suprem de Securitate de a permite participarea Carabinierilor în misiuni internaționale. Direcția Cooperare și Misiuni este interesată colaborări pe segmentul dezvoltării instituționale, profesionalizării, responsabilității, planificării strategice, instruirii personalului pentru misiuni, abilitarea în identificarea proiectelor, și educației în special în învățarea limbilor străine în perioada de pre-detașare pentru misiuni.
În final, participanții la masa rotundă s-au înțeles să organizeze un alt eveniment în contextul reformei Trupelor de Carabinieri pentru a vorbi publicului despre misiunea și obiectivele Inspectoratului General de Carabinieri.
sursa: infocenter.md