Partidul „Acţiune şi Solidaritate” (PAS), Partidul „Platforma Demnitate şi Adevăr” şi Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) au publicat, luni, o declaraţie, prima în acest format, cu privire la perspectiva alegerilor prezidențiale. Formațiunile de opoziție au decis că la scrutinul din 30 octombrie va candida fie Maia Sandu, lidera PAS, fie Andrei Năstase, liderul partidului Platforma DA. Decizia finală va fi luată mai aproape de începerea campaniei electorale, adică spre finele lunii septembrie, ne-a declarat lidera PAS, Maia Sandu. Ea exclude că înțelegerea la care au ajuns cele trei partide ar putea fi abandonată şi că negocierile ar putea eşua.
Maia Sandu: „Toate aceste trei forțe au făcut un angajament prin declarația de ieri să vină cu un singur candidat. Va fi acel care se va bucura de cea mai mare popularitate în rândul cetățenilor mai aproape de începutul campaniei prezidențiale. Noi am făcut acest angajament şi credem că şi celelalte partide vor respecta angajamentul.”
Europa Liberă: Admiteţi că acest angajament, aceste negocieri ar putea, din varii motive, eşua în ultimul moment? Atunci ce veți face?
Maia Sandu: „Noi ne respectăm angajamentul şi dacă sondajele, măsurătorile pe care le vom folosi vor arăta că candidatul PAS are cele mai mari şanse, atunci o să mergem în campanie. Dacă aceste măsurători vor arăta că candidatul PAS nu are cele mai mari şanse atunci ne vom retrage şi ne vom pregăti de alegerile parlamentare. Obiectivul principal este să nu admitem ca președinția să fie câștigată de persoane din actuala guvernare. Mă refer atât la candidații oficiali ai partidelor de la putere, dar şi la candidatul PSRM care discută, din câte cunoaștem, cu guvernarea. Acesta este obiectivul.”
Europa Liberă: În acest context, nu vă debranșează că partenerul de înţelegere, liderul partidului Platforma DA, Andrei Năstase, planifică să organizeze noi proteste, inclusiv cu liderul PSRM, Igor Dodon şi Renato Usatîi. Nu vă deranjează această agendă duală oarecum, pe de o parte, de a purta discuţii cu dvs., pe de altă parte, fără a se consulta cu dvs., de a purta discuţii cu partide aparent rivale pentru a organiza proteste masive?
Maia Sandu: „Decizia cu cine şi când organizează proteste îi priveşte pe cei de la partidul Platforma DA. Noi o să examinăm şi o să luăm decizii dacă o să participăm la anumite proteste sau nu cu forţele pro-europene, de exemplu, dacă se ajunge la aprobarea legii care va pune pe umerii cetăţenilor povoara rambursării miliardului furat. Angajamentul ţine strict de participare în campanie electorală şi noi aşteptăm de la partenerii acestei declaraţii să-şi respecte angajamentul, doar atât. Nu am făcut alte înţelegeri, inclusiv de coordonare a anumitor activităţi. ”
Europa Liberă: Aţi amintit de acea datorie a statului faţă de BNM care ar putea să fie pusă pe umerii cetăţenilor. Aceasta va fi, cel mai probabil, una din temele campaniei. Daca se decide că dvs. veţi fi candidatul unic, oponenţii, cel mai probabil, o să vă reproșeze sau chiar o să va atace frontal pentru că aţi ridicat şi dvs. mâna la şedinţa guvernului când s-a luat decizia de a se oferi acele credite sub garanţie guvernamentală băncilor cu probleme. Cum vă veți apăra? Ce veţi spune?
Maia Sandu: „Nu am de ce să mă apăr pentru că nu am comis nici o ilegalitate. Responsabili de furtul miliardului sau de permiterea furtului miliardului se fac un şir de instituţii de stat, mai puţin Ministerul Educaţiei. Singura discuţie la care am participat eu şi am ridicat o sumedenie de întrebări, lucru care poate fi confirmat prin stenograma de la acea şedinţă a guvernului, este că atunci când deja furtul s-a întâmplat şi s-a pus întrebarea cine suportă cheltuielile acestui furt, – deponenţii, cei un milion de oameni care şi-au depus banii în aceste bănci, în special în BEM, sau statul, în general, – atunci eu am considerat că aceşti oameni nu trebuie să răspundă de unii singuri. Statul trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru că statul este acel care poate să recupereze banii. Din păcate, de atunci până acum instituţiile statului nu au făcut absolut nimic ca să descopere unde au mers aceşti bani, cine sunt beneficiarii şi, mai mult, să-i recupereze. Este o dovadă că instituţiile statului, autorităţile nu îşi doresc să clarifice situaţia şi să recupereze banii.”
mai multe pe europalibera.org