Președintele Igor Dodon avea un interes foarte mare față de
Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) și vroia să-și
pună omul său în fruntea acestei instituții. Declarația a fost făcută de
fosta prim-ministră Maia Sandu, președinta Partidului Acțiune și
Solidaritate. Potrivit ei, despre aceasta s-a discutat în cadrul
întâlnirilor dintre șeful statului și șefa cabinetului de miniștri,
atunci când Maia Sandu se afla în această funcție. Politiciana spune că
Igor Dodon a și înaintat un candidat, dar acesta nu ar fi fost suficient
de profesionist și prim-ministra a respins această candidatură,
transmite IPN.
„A existat un foarte mare interes din partea domnului Dodon pentru ANSA.
El vroia foarte mult să-și pună omul său în această instituție. Eu am
spus că noi căutăm un om foarte bun, un specialist foarte bun, necorupt
pentru că acolo sunt foarte multe scheme. El a propus un CV și eu am
considerat că acesta nu este un specialist suficient de bun și noi
căutam în continuare. Interesant era că pentru domnul Dodon era
interesantă această agenție”, a declarat Maia Sandu în platoul emisiunii
„Piatnița s Anatoliem Golea” de la postul de televiziune RTR Moldova.
Lidera PAS susține că chiar dacă în spațiul public Igor Dodon critica
dur activitatea Guvernului pe care îl conducea și că avea mari pretenții
față de unii miniștri, în cadrul întâlnirilor personale acesta nu
aducea acuzații și argumente de ce unii șefi de ministere ar trebui să
fie schimbați. Fosta prim-ministră spune că, în mare parte, șeful
statului doar își manifesta interesul față de unele ministere, dar nu
argumenta ce anume nu fac bine unii miniștri. „Când aveam aceste
întâlniri, el nimic despre aceasta nu spunea, el doar spunea că îi sunt
interesante unele ministere”, a adăugat politiciana.
În opinia Maiei Sandu, Igor Dodon avea două mari probleme: reforma
justiției și „bugetul solidarității” elaborat de Guvernul precedent.
Referitor la reforma justiției Maia Sandu spune că Igor Dodon se temea
de un procuror independent care l-ar fi pus sub anchetă, iar „bugetul
solidarității”, care oferea o serie de majorări de salarii și
indemnizații, ar fi întărit pozițiile executivului și ar fi crescut
ratingul acestuia.